Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Ucraina — Armata rusă atacă Kievlu dumănică tahina cu rachete aminati di bombardiere strategice cari azbuira pisupră di Amarea Caspică, dimăndară forțele aeriene ucrainene. Uidisitu cu un consilier al președitutelui Volodymyr Zelensky, ținta atacăllei fu infrastructura feroviară a capitalăllei. Moscova, pi di altă parte, spuni că asparsi tancuri și alte vehicule blindate pitricuti tru Ucraina di statele europene. Nai ma puțăn una di rachete vahi azbuiră pi ună distanță periculos di şcurtă pisupra a unei centrală nucleară ucrainene, spusi compania di stat cari opereadză unitatea. Capitala Ucrainei fu ținta a multiloru bombardamente rusești di la ankisita a izbucnirea polimlui, maxus pănă căndu rușllii vidzură zori şi s’trapsiră ditu zonă. Tu aestu kiro, alumtili s’duc niti continuă tru căsăbălu Severodonețk ditu regiunea Lugansk, una ditu protili ținte a arușilor tru aestu kiro. Ucrainenii dimăndară că anăkisră diznou ună parte ditu căsăbă, iara Ministerul Britanic ali Apărarii confirmă succeslu a contraofensivăllei ucraineană. Prezisdintulu rus Vladimir Putin feaţi timbihi a Occidintul că armata a lui va s’agudiască nica ş-ma vărtosu cara ali Ucraina va-lli si da rachete cu aradză ma lungă di acțiune. Diclarația a lidirlui rus yine după ţi Statele Unite și Marea Britanie dimăndară că va s’da a Kievlui sisteme di rachete di analtă performanță. Tutunăoară, Spania dimăndă că va-lu crească agiutorlu militar ti Ucraina și va s’da aliştei tancuri Leopard și rachete antiaeriene.

Newsroom, 05.06.2022, 11:13

Ucraina — Armata rusă atacă Kievlu dumănică tahina cu rachete aminati di bombardiere strategice cari azbuira pisupră di Amarea Caspică, dimăndară forțele aeriene ucrainene. Uidisitu cu un consilier al președitutelui Volodymyr Zelensky, ținta atacăllei fu infrastructura feroviară a capitalăllei. Moscova, pi di altă parte, spuni că asparsi tancuri și alte vehicule blindate pitricuti tru Ucraina di statele europene. Nai ma puțăn una di rachete vahi azbuiră pi ună distanță periculos di şcurtă pisupra a unei centrală nucleară ucrainene, spusi compania di stat cari opereadză unitatea. Capitala Ucrainei fu ținta a multiloru bombardamente rusești di la ankisita a izbucnirea polimlui, maxus pănă căndu rușllii vidzură zori şi s’trapsiră ditu zonă. Tu aestu kiro, alumtili s’duc niti continuă tru căsăbălu Severodonețk ditu regiunea Lugansk, una ditu protili ținte a arușilor tru aestu kiro. Ucrainenii dimăndară că anăkisră diznou ună parte ditu căsăbă, iara Ministerul Britanic ali Apărarii confirmă succeslu a contraofensivăllei ucraineană. Prezisdintulu rus Vladimir Putin feaţi timbihi a Occidintul că armata a lui va s’agudiască nica ş-ma vărtosu cara ali Ucraina va-lli si da rachete cu aradză ma lungă di acțiune. Diclarația a lidirlui rus yine după ţi Statele Unite și Marea Britanie dimăndară că va s’da a Kievlui sisteme di rachete di analtă performanță. Tutunăoară, Spania dimăndă că va-lu crească agiutorlu militar ti Ucraina și va s’da aliştei tancuri Leopard și rachete antiaeriene.

Fisea — Dzuua Mondială a Fisillei easti sărbăturisită cathi an an pi 5 cirişaru. Anlu aestu, tema aleaptă di Națiunile Unite easti Avem un singur Pământ” și sumliniadză ananghea tra s’aducă diznău oamiñilli şi fisea la echilibrul kirdut tru dicenii ditu soni. Tru România s’fac ma multi acțiuni tra s’faca timbihi ti problemili urgente ale planetă, catacum alăxerli climatice, biodiversitatea, poluarea și cupriili. Tru aesti campanii eara mintiţ elevi, studinți, profesori, diadunu cu profesioniști ditu domeniul ti protecția fisillei și reprezentanți a societatillei ţivilă. Anlu aestu s’umplu 50 di ani di când Adunarea Generală a ONU apufusi Dzuua Mediului tra s’facă oamiñilli cama cu dukimie și responsabilitati tra fisi și catastisea aliştei.

Bacalaureat – Pisti 126.000 di absolvenți di liceu români s-ngrăpsiră tra s’ţănă examenul di Bacalaureat tru sesiunea cari ahurheaşti luni. Suntu pisti 111.000 di tineri angrăpsiţ la ediția di anul aestu și pisti 15.000 ditu precedintele, cari nu pot s’ţănă că maşi niscănti testi. Suntu programate trei dzăli tra evaluarea abilităților di comunicari orală tru limba română, diapoa absolvenții ţi tănu di minoritățli naționale va s’aibă proba di comunicari tru limba maternă. Competențele digitale va s’hibă evaluate tru perioada 8 cirişaru — 10 cirişaru, iar evaluarea orală a unei limbi xeană va s’dizvărtească tru perioada 14 cirişari — 16 cirişaru. Probele scrise va s’ţănă tru trei dzăli arada, ahurhinda cu 20 cirişaru cu proba di limba română, iar aprimele rezultate va s’hibă dimăndati tru 27 cirişaru, când absolvenții va s’poată s’facă contestatia ti rezultati.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala