Hăbări ditu bana românească şi internaţională
SONDAJ — Un român ditu doi s-mindui s’mută tru altă văsilie după ahurhita a polimlui ditu Ucraina, iar primele opțiuni vrea s’hibă Germania, Franța și Marea Britanie, uidisitu cu datili fapti public di ună platformă di recrutare. 12% ditu apăndăsitori așteaptă s’veadă cum s’dizvărtescu lucărli și 11% minduescu că polimlu nu va nă aducă zñie. Alță 26% spun că nu va s’fugă ditu văsilie, indiferentu ti aţea ţi va si s’facă ma largu. Prinţipalele itii tra s’mută tru xinătati sunt vrearea ta s’alăxească peisajul și văsilia tru cari lucreadză (38%), creaştirea a siguranțăllei personale și familiale (24%), șansa ta s’amintă ma multu (21%), ma multe oportunităț di dizvoltare profesională ( 14%) și vrearea tra s’lucreadză tru un mediu ma sigura, nizñiipsitu di polimu (4%).
Newsroom, 12.05.2022, 19:21
SONDAJ — Un român ditu doi s-mindui s’mută tru altă văsilie după ahurhita a polimlui ditu Ucraina, iar primele opțiuni vrea s’hibă Germania, Franța și Marea Britanie, uidisitu cu datili fapti public di ună platformă di recrutare. 12% ditu apăndăsitori așteaptă s’veadă cum s’dizvărtescu lucărli și 11% minduescu că polimlu nu va nă aducă zñie. Alță 26% spun că nu va s’fugă ditu văsilie, indiferentu ti aţea ţi va si s’facă ma largu. Prinţipalele itii tra s’mută tru xinătati sunt vrearea ta s’alăxească peisajul și văsilia tru cari lucreadză (38%), creaştirea a siguranțăllei personale și familiale (24%), șansa ta s’amintă ma multu (21%), ma multe oportunităț di dizvoltare profesională ( 14%) și vrearea tra s’lucreadză tru un mediu ma sigura, nizñiipsitu di polimu (4%).
INFLAȚIE – Banca Centrală a Româniilei și-u revizui tru ansus prognoza di inflație, la 12,5% tră bitisita al 2022 și 6,7% tră bitisita al 2023, dimăndă adză guvernatorul a băncăllei, Mugur Isărescu. Tru şcurtu, Banca Centrală estimă că inflația va s’hibă la 9,6% la bitisita al 2022 și la 3,2% la bitisita al 2023. S’ lugurseaşti că presiunea inflaționistă nkisită di costurile di producție va să scadă preayalea-ayalea. Cu tuti aeastea, efectele a lui ma largu va s’hibă dukiti kiro di aproapea 12 di mesi. România nregistrează nai marea rată anuală a inflațiillei ditu 18 añi ditu soni – aproapea 14%, multu pisti estimărli a Băncăllei Centrală.
NATO — Prezidintulu ali Finlanda Sauli Niinistö și prim-ministrul Sanna Marin căftară adză că văsilia ss’caftă fără amanari” adiararea la NATO. Candidatura va s’hibă dimăndată oficial dumănică, pitreaţi hăbari France Presse. Suedia dimăndă că va s’hăbărisească ună apofasi do idyea turlie tu idyea dzuuă. Adiararea la NATO u anvărtuşeadză securitatea Finlandii. Ca membră a NATO, Finlanda u anvărtuşeadză tută alianță di apărare”, spusiră aţelli doi oficiali tru un comunicat di presă comun. Hiinda băgată dinintea a unei turlie forțată di neutralitate di Moscova tru kirolu a Polimlui Araţi, Finlanda andrupă Programul di parteneriat tră iriñe al UE și al NATO, ama armasi nafoara ali alianță. Dicizia di adiarari la NATO yine pe fondul a invaziillei arusești ali Ucraină. Finlandia are unu sinuru di 1.300 km cu Rusia.
COLECTIV — Curtea di Apel București easti aștiptată să s’pronunțe tru dosarul ‘Colectiv’, clubul bucurestean tru cari 64 di persoane muriră și aproapea 200 fură pliguiti, aoa şi aproapea șapte ani, după izbucnirea unui incendiu. Apofasea fu amânată di ma multi ori. Tru primă instanță, primarlu di raion Cristian Popescu Piedone, aţelli trei patroni di club, pirotehnicienii și administratorllii a firmăllei cari furniză materialu pirotehnic, pompierlli di la Inspectoratul tră Situații di Urgență și angajațlli a Primăriillei loară pidiapse di la 4 la 13 di añi di hăpsani.
LEGEA — Senatlu a României adoptă amendamente la legea offshore, cari da undă veardi ti exploatarea a gazelor tru Amarea Lae. Reprezentanțăllii a coaliției di guvernare, cari u pripusiră, spun că leadzea easti ună versiune mulu ma echilibrată andicra di atea adoptată cu patru ani ninti. Fură băgati alăxeri fiscale tru favoarea companiilor tru cauză, iara dipendința di gazli rusesc va s’hibă ñicurată semnificativ tru ndoi añi. Uidisitu cu estimărli, anvărliga di 80 di miliardi di metri cubi di gaz suntu maş tru perimetrul Neptun Diep. Compania națională di stat Romgaz – nai mare producător di gaze ditu România – și austriecii di la OMV vor s’extragă gaze ditu Amarea Lae tru yinitorlli añi.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
