Hăbări ditu bana românească şi internaţională
ARIFUGAT. România condamnă susto călcaria flagrantă di către Rusia a suveranitatillei și integritatillei teritoriale a Ucrainei, cum și a borgiloru a llei internaționale pi thimellilu a nomurlor internaționale, diclară prim-ministrul a Româniillei, Nicolae Ciucă, tru cadrul a discuțiilor ţi li avu marță la Kiev cu omologul a lui ucrainean Dinys Shmyhal. Ciucă dimăndă adză că România ari tru scupo căbilea ti dişcllidiarea noi puncte di triţeari la sinurlu cu Ucraina. Numirul arifugațlor ucraineni cari viniră marți tru România criscu cu 50% andicra di dzuua di ma ninti – spune Inspectoratul General al Poliției di Frontieră. 3.655 di cetăţeni ucraineni intrară tru România la sinurlu a văsiliillei cu Ucraina şi 1.372 la sinurlu cu Republica Moldova. Di la nkisita a aputrusearillei ruse, pe 24 şcurtu, până marță intraă tru România 792.715 cetățeni ucraineni.
Newsroom, 27.04.2022, 11:32
HOLOCAUST. Șasi torțe va s’hibă apreasi tu aesta seară la ceremonia Dzuuăllei Martirilor și Eroilor Holocaustului. Șasi milioane di uvrei fură vătămaţ tru Europa tru kirolu a Holocaustului, nai ma arușinoasă pagină ditu istoria omenirillei, spuni corespondintul Radio România tru Israel. Prezidintulu Isaac Herzog și prim-ministrul Naftali Bennett va s’ţănă discursuri tru memoria victimelor, iara torțile, un simbol ti ateali șase milioane di uvrei cari muriră tru lagărele di concentrare naziste, va s’hibă apreasi di aţelli cari armasiră tu bana dupu Holocaustulu ditu Ungaria, Lituania, Austria, Olanda şi Polonia. Barbel Bas, prezidintulu a Bundistag-ului german, viziteadză tru aestă dimineață Centrul Mondial di Comemorare a Holocaustului Yad Vashem ditu Ierusalim, diadunu cu purtătorul di zboru a Knesset-ului israelian, Mickey Levy.
PLAN. România ș- tiñisi tuti obiectivele ditu Planul Național di Recuperare și Reziliență (PNRR) pi cari ș-lu lo diadunu cu Comisia Europeană, spune ministrul român ali Economie, Florin Spataru, adăvgânda că atumţea cându yini zborlu di capitolu reforme, născănti lucri lipseaşti s’hibă rianalizate tru yinitoru și cari va s’agiută diadunu cu investițiile la ună iruşi ma mari a economiei românești, cari ari axizearea s’agiungă pi ună creaștere economică di patru ori până tru 2030. Aeastă creaștere va s’hibă di căuli cara va s’tiñisească prinţipiile ditu planul di reziliență și s’finanțeadză fonduri ufilisiti mintimenu. Uidisitu cu ministrulu, păradzlli nu suntu goala oportunitate ţi u dişcllidi PNRR, ama și prinţipiile a reformelor economiţi și administrative și tuti aestea converg cătră ună Românie reindustrializată, după prinţipiile economiillei veardi și prit digitalizare.
AGIUTORU. Ministrul ApărArillei Vasile Dîncu năpoi adusi tu muabeti agiutorlu a României tră suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainăllei tru cadrul a sinurloru a llei pricunuscuti internațional. Oficialu român lo zborlu tu arada a Grupului Consultativ di Apărare a Ucrainei a curi nicukiru eara marț baza aeriană americană ditu Ramstein, Germania. Dîncu avu ună şcurtă andamasi cu omologul a lui ucrainean, Oleksii Reznikov, pe cari lu asiguripsi di agiutorlu pănu di mardzină a văsiliillei a noastre tră Ucraina și disponibilitatea ta s’aibă un dialog constant și dişcllis câte ori easte ananghi. La Ramstein, SUA și aliațllii a lor ş-loară borgea s’ndrupască Ucraina cu darea echipamente di artilerie grea. Evenimentul s-ţănu la inițiativa secretarului american ali apărarii, Lloyd Austin, și la cari loară parti dzăţ di miniștri ali apărari și șefi di stat major.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
