Hăbări ditu bana românească şi internaţională
PAȘTE – Embistimeñilli ortodocși, cari suntu majoritatea tru România, și greco-catoliţlli yiurtusescu adză a daua dzuuă di Paști. Paștile easti nai ma importantă sărbătoare a lumillei criștine, sărbăturisită tu trei dzăle. Tru a daua dzuuă di Paști, prefțăllii țănu idyea liturghie ca tru Noaptea a Anyearillei și tru Sâmta Liturghie. Elli suntu anviscuţ di cu kiro și țănu tru mână ţeara cu cari ampărțără Foclu Sâmtu a embistimeñiloru tru noaptea di Paști. Tutu tru aestă săptămână şeadi sum semnul a luminăllei, simbolul ti Anyearea a Hristolui. Embistimeñilli s’tiñisescu unu-alantu cu Hristolu Anye!”
Newsroom, 25.04.2022, 19:23
PAȘTE – Embistimeñilli ortodocși, cari suntu majoritatea tru România, și greco-catoliţlli yiurtusescu adză a daua dzuuă di Paști. Paștile easti nai ma importantă sărbătoare a lumillei criștine, sărbăturisită tu trei dzăle. Tru a daua dzuuă di Paști, prefțăllii țănu idyea liturghie ca tru Noaptea a Anyearillei și tru Sâmta Liturghie. Elli suntu anviscuţ di cu kiro și țănu tru mână ţeara cu cari ampărțără Foclu Sâmtu a embistimeñiloru tru noaptea di Paști. Tutu tru aestă săptămână şeadi sum semnul a luminăllei, simbolul ti Anyearea a Hristolui. Embistimeñilli s’tiñisescu unu-alantu cu Hristolu Anye!”
REZULTATE — Liderllii europeni salutară victoria al Emmanuel Macron la alidzerli prezidenţiali. Prezidentulu a Consiliului European, Charles Michel, spusi că Europa poate s’bagă besă pi Franța nică ţinţi añi. Deadunu va s’făţemu ca Franța și Europa să progreseadză, spusi tu arada a lui prezidentulu a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen. Cancelarul german Olaf Scholz fu primul cari ăllu hiritisi pi Macron, la telefon, tră rialidzearea a lui. Aesta easti ună hăbari ti anami tră Europa, declară premierul italian Mario Draghi. La București, prezidentulu Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciuca spusiră că hiritisescu votul a popului francez tră ună Europă vărtoasă și unită”. Macron amintă alidzerli cu 58,55% ditu voturi, kiro tu cari concurentul a lui, Marine Le Pen, amintă 41,45
STUDIU — Un studiu european tora ayoñea faptu spuni că maş un cirecu ditu paciențălli infectațicu Covid-19 și internaț s’recupereadză acutotalui dupu un an di la externare. Mullerli și persoanele supraponderale au nai ma marli risc di probleme di sănătate pe lungu kiro, idyea și paciențăllii cari ufilisiră ventilatoare. Covid lung” are simptome cum curmarea cabaia, dureri musculare, dificultăți di adilleaticu și insomnie. Studiul fu prezentat tora ma ninti la Congresul european di microbiologie clinică și lăngori infecțioase di la Lisabona. Datili fură adunati di la paciență adulță ditu 39 di spitale britaniţi, tu kirolu anamisa di marţu 2020 și apriliu 2021.
SĂRBĂTOAREA – Prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, pitricu adză un mesaj cu ucazea a Dzuuălei Forțelor Terestre. Forțili Terestre Române va s’aibă ma largu un rol semnificativ tru anvărtuşearea a profilului strategic ali Românie, nica şi pritu participarea la misiuni internaționale, spusi Iohannis. După ţi lo parti, tru aeşţa ditu soni 30 di ani, la multi misiuni internaționale tru teatre di opearații di pe diverse continente sum cumanda NATO, ONU și UE, deadunu cu militari ditu nai ma avansate armate a lumillei, militari a Forțelor Terestre Române, di la askirladz la generali, să spusiră, pritu rezultatele a lor, nai ma valoroasă resursă a aliştei categorii di askeri, spusi ministrul român ali Apărari, Vasile Dîncu. Tu arada a lui, premierul Nicolae Ciucă pitricu un mesaj di hiritiseari tru dzua tru cari easti sărbăturisitu și Sâmtul Yeoryi, vigllitorlu a Forțelor Terestre Române.
HANDBAL – Echipa națională feminină di handbal a României s-califică dumănică la Campionatul European 2022 după ţi azvimsi pe terenlu a llei Austria cu 38-29, tru aţelu ditu soni meci ditu preliminariile grupei a II-a. Cristina Neagu fu nai ma bună agiucătoare a meciului, anscriinda 12 goluri. Danemarca easti prima tru grupă cu 12 puncte, diapoa România cu 7, Austria cu 5 și Insulele Feroe. Primlli doi clasați s-calificară la Euro 2022, cari s’ţănu trubrumaru tru Slovenia, Macedonia di Nord și Muntenegru.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
