Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Ordonanta. Guvernul a României aprobă aieri un proiect di nom di urgență mutrinda agiutarea a sectorului construcțiilor, tra s’compenseadza creașterea a păhadzloru la părmătiili di construcție și serviciile di execuție. Ministrul Dizvoltarillei Cseke Attila dimăndă că statul va s’alocă 1,77 miliardi, di itia că altă turlie suntu contracte cari vrea s’hibă nglliţati și mulță antreprenori cari pot s’da falimentu.
Newsroom, 15.04.2022, 19:55
Ordonanta. Guvernul a României aprobă aieri un proiect di nom di urgență mutrinda agiutarea a sectorului construcțiilor, tra s’compenseadza creașterea a păhadzloru la părmătiili di construcție și serviciile di execuție. Ministrul Dizvoltarillei Cseke Attila dimăndă că statul va s’alocă 1,77 miliardi, di itia că altă turlie suntu contracte cari vrea s’hibă nglliţati și mulță antreprenori cari pot s’da falimentu.
Ucraina. Ucraina spuni că lu ari nicată crucișătorul Moscova, dupu ună atacă cu rachete contra a pamporillei di la Amarea Lae. Rușllii confirmară nicarea, ama spusiră că fu di itia ali amari furtunoase”. Crucişătorul Moscova easti naima greaua kireari nregistrată di forțele ruse di la ahurhitaa a operațiunillei militare ditu Ucraina. Pamporea, cari ș-ahurhi lucărlu tru 1983 și fu număsită Slava până tru 1996, agiumsi cunuscută tru andreu 1989, cându asiguripsi, diadunu cu pamporea americană Belknap, securitatea a summit-ului ditu Malta. Diapoa, pamporea lo parti la campaniile ditu Georgia tru 2008 și Siria tru 2015. Tru prota dzuua a campaniei ditu Ucraina, Moscova lo parti la aputrusearea a Nisiillei a Șerkilor, operațiune tru cari 82 di askirladz ucraineni fură loaţ prizonieri și diapoa, uidisitu cu presa ucraineană, lo parti la blocarea a porturilor Odisa, Mykolaiv și Ochakiv. Explozii vărtoasi s’avdzără aseara tru capitală, Kiev, și tru căsăbălu sudic Herson. Gioi, parlamentul ucrainean califică ca hiinda genocid” crimele fapti di askerili ruse tru văsilia viţină. Uidisitu cu Parchetului ucrainean, nai ma puțăn 198 di cilimeañi fură vătămaţ și 355 fură pliguiţ di la ahurhita a invaziillei ruse.
Arifugaţ. Aproapea 10.000 di arifugaţ ucraineni tricură sinurli ali Românie tru aesti ditu soni 24 di săhăţ, dimanda Inspectoratul a Poliției di Frontieră. Uidisitu cu autoritățli române, aproximativ 714 mii di ucraineni agiumsiră tru România di la 24 di şcurtu, ahurhita a aputrusearillei ruse. 30 di ñilli ditu aeşţă suntu cilimeañi, iara pisti 4 di ñilli căftară azil.
Siguranta alimentara. Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite și Organizația Mondială a Comerțului căftară misuri urgente și coordonate di securitate alimentară și căftară a văsiliiloru s’evită interzicerea exporturilor di alimente ică ngrășăminte. Tru ună diclarație comună, lidirlli aţiloru patru instituții feaţiră timbihi că polimlu ditu Ucraina s’adavgă presiunilor existente di itia a crizei Covid-19 i a alăxerloru climatice. Nai ma mare risc — spun elli — easti ti văsiliili oarfăni, ama ari ună vulnerabilitate tut ma mare și tră văsiliili cu amintatiţi di mesi.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
