Hăbări ditu bana românească şi internaţională

NATO. Polimlu nkisitu di Rusia contra Ucrainei zñiipseaşti cabaia mediul di securitate di la Amarea Lae și ditu sud-estul Europei, declară premierul român Nicolae Ciucă, la bitisita a unei andamasi a șefilor di guvernare a NATO ditu sud-estul Europei, andreaptă di Sofia, tru Bulgaria. Europa treaţi tora pritu nai ma ndilicată perioadă di după Doilu Polimu Mondial și avem ananghi di una apărare ma vărtoasă și ună discurajare ma hăirlatică, adăvgă domnul Ciucǎ. Tru mardzinea admasillei, premierul român zbură cu omologul a lui varyaru Kiril Petkov, ti interconexiunea Bulgaria-Grecia. Ună altă temă fu infrastructura rutieră și feroviară, context tru cari partea văryară pripusi construirea a 5 apunţă pisti Dunăre. La Sofia, șefllii di guvern prezență zburără ti cooperarea tru domeniul a securitatillei, acăţănda tu isapi ateali ditu soni apofasi ale NATO. Un altu subiectu major fu ligat di ñicurarea a dipendențăllei di gazul rusesc și identificarea hălăţloru di conectare a regiunilleii la conductele di gaze naturale ditu Europa di Vest, maxusu pritu Grecia.

Newsroom, 28.03.2022, 20:56

NATO. Polimlu nkisitu di Rusia contra Ucrainei zñiipseaşti cabaia mediul di securitate di la Amarea Lae și ditu sud-estul Europei, declară premierul român Nicolae Ciucă, la bitisita a unei andamasi a șefilor di guvernare a NATO ditu sud-estul Europei, andreaptă di Sofia, tru Bulgaria. Europa treaţi tora pritu nai ma ndilicată perioadă di după Doilu Polimu Mondial și avem ananghi di una apărare ma vărtoasă și ună discurajare ma hăirlatică, adăvgă domnul Ciucǎ. Tru mardzinea admasillei, premierul român zbură cu omologul a lui varyaru Kiril Petkov, ti interconexiunea Bulgaria-Grecia. Ună altă temă fu infrastructura rutieră și feroviară, context tru cari partea văryară pripusi construirea a 5 apunţă pisti Dunăre. La Sofia, șefllii di guvern prezență zburără ti cooperarea tru domeniul a securitatillei, acăţănda tu isapi ateali ditu soni apofasi ale NATO. Un altu subiectu major fu ligat di ñicurarea a dipendențăllei di gazul rusesc și identificarea hălăţloru di conectare a regiunilleii la conductele di gaze naturale ditu Europa di Vest, maxusu pritu Grecia.

UCRAINA Prezidentulu a Ucrainăllei, Volodimir Zelenski, declară că văsilia a lui easti andreeaptă să zburască ti neutralitate ca parte a unui acord di irini cu Rusia, di itia ca una nauă rundă di negocieri lipseaşti s’ahurhească marță la Istanbul, tru Turchia. Ună andamasi anamisa di prezidinţălli Zelenski și Putin poati s’hibă contraproductivă tru aistu kiro, declară tu arada a lui ministrul di externe ali Rusie, Serghei Lavrov. Tru aist kiro, keardirli raportate di Ucraina di itia a polimlui trecu di 564 di miliardi di dolari, diclară ministrul economiei, Iulia Svyrydenko, uidisitu cu Reuters. Pi frontu, forțele ruse s’regrupeadză, ama au dificultăți tru avansarea pe teritoriul ucrainean. Ma multe unităț rusești vidzură zorea să s’toancă tru Belarus după ţi avură mări kireri. Situația arămâne dramatică tru Mariupol, portul di la Amarea Azov cari veadi nai ma preşcavi alumti di la ahurhita a polimlui. Cruţea Aroşe dimăndă că nu poate s’pitreacă agiutoari a căsăbălui și căftă ali Rusiei și Ucraina s’asigură un coridor umanitar. Uidsitu cu autoritățli locale, aproapea 160.000 di ţivili sunt blocați tru căsăbă fără apă, alimente, medicamente și electricitate. Rusia continuă să spună că nu mutreaşti ataca a civililor și aruca cabatea pi Ucraina tră eșecul repetat ta s’asiguripseasca coridoare siguri aţea turlie că bănătorlli s’fuga ditu regiunea.

SCOALA Numirul a cilimañiloru ucraineni inscrisi tru scolliurle românesti easti di 1.140, ditu un total di aproapea 34.000 di minori agiumţă tru Romania ţi fudziră di invazia rusa, dimanda ministrul Educatiei, Sorin Cîmpeanu. Ministrul român spusi că majoritatea școlliurlor ucrainene voru să-și duca ninti studiile tiñisinda programele standard pridate tru școllurile ucrainene.

VIZITĂ Tru aist kiro, nu ari riscuri tră siguranța alimentară tru Europa. Aţea ţi avem easti inflație, diclară comisarul UE tră Economie, Paolo Gentiloni, la bitisita ali andamasi di București cu ministrul Finanțelor Adrian Câciu. Uidisitu cu oficialului UE, polimlu ditu Ucraina va s’zñiipsească rata di creaștere economică estimată a României la 4% tru aestu an. Discuțiile ditu Gentiloni și Câciu acaţara tu isapi și misuri economiţi tră abordarea șocurilor raportate tru şingirlu di aprovizionare. Tru idyiulu kiro, aţelli doi oficiali zburără și ti consecințele a polimluui ditu Ucraina și misurile di apandisi ananghisiti tră s’tănă keptu a dalgallei di arifugaţ. Tut luni, Paolo Gentiloni fu astiptatu di prezidintulu Klaus Iohannis. Discuțiile s-concentraă tru amprotusa pi situația generată di agresiunea Rusiillei tru Ucraina, inclusiv impactul economic tră UE și a statili a llei membre, provocările tru kivernisearea a dăldzăloru di arifugaț și situația ditu Republica Moldova. Comisarul UE tră Economie, Paolo Gentiloni, va s’hiba și marță la București, cându easti programat să s’adună cu alță oficiali români.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala