Hăbări ditu bana românească şi internaţională
UE — Premierul Nicolae Ciuca lu astipta gioi Janez Lenarčič, comisarul european tra agiutor umanitar și management a crizilor. Vizita a lui tru România s’ţăni tru contextul dişcllidiarillei centrului logistic european di agiutoru umanitar a curi nicukiru easti România la Suceava, cu agiutorlu a Comisiei Europene. Șeful guvernului spusi ti impactul umanitar sertu a agresiunillei militare nintimilleati, paranomu și niprovocate a Rusiei contra ali Ucrainei. El sumlinie ananghea strategică ta s’u ţănă solidaritatea și unitatea UE și NATO tru contextul crizei. Escu cu nădie di solidaritatea pi cari UE și statele a llei membre, inclusiv România, u spusiră pănă tora andicra di Ucraina — spusi comisarul european la dişcllidirea centrului di la Suceava. Continentul european s’confruntă cu nai ma mare criză umanitară di la al Doilea Polim Mondial, spusi Janez Lenarčič. Aproximativ 320.000 di ucraineni intraă tru România tru primile două săptămâni di la izbucnirea crizei, iara aproximativ 235.000 fudziră ditu văsilie.
Newsroom, 10.03.2022, 08:30
UE — Premierul Nicolae Ciuca lu astipta gioi Janez Lenarčič, comisarul european tra agiutor umanitar și management a crizilor. Vizita a lui tru România s’ţăni tru contextul dişcllidiarillei centrului logistic european di agiutoru umanitar a curi nicukiru easti România la Suceava, cu agiutorlu a Comisiei Europene. Șeful guvernului spusi ti impactul umanitar sertu a agresiunillei militare nintimilleati, paranomu și niprovocate a Rusiei contra ali Ucrainei. El sumlinie ananghea strategică ta s’u ţănă solidaritatea și unitatea UE și NATO tru contextul crizei. Escu cu nădie di solidaritatea pi cari UE și statele a llei membre, inclusiv România, u spusiră pănă tora andicra di Ucraina — spusi comisarul european la dişcllidirea centrului di la Suceava. Continentul european s’confruntă cu nai ma mare criză umanitară di la al Doilea Polim Mondial, spusi Janez Lenarčič. Aproximativ 320.000 di ucraineni intraă tru România tru primile două săptămâni di la izbucnirea crizei, iara aproximativ 235.000 fudziră ditu văsilie.
Summit – Lidirlli UE s’aduna gioi și viniri la Versailles, Franța, tra un summit cari s’concentreadză pe indipendința energetică a Europei, pe anvărtuşearea apărării blocului și pe caftarea di adirare la UE simnată recentu di Ucraina. Va sa zburasca ti un nou plan, nai probabil s’hiba finanțat pritu un nou împrumut comun, tra s’abordiadza consecințele invaziei ruse a Ucrainei. Tru aţea ţi mutreaşti criza energetică, Comisia Europeană prezentă recentu inițiativa RePowerEU, cu scupo s’nicureadza dipendința Europei di gazul rusesc, cari reprezintă pisti 40% din consumul di gaze naturale al Uniuni. Tru ţi mutreaşti Ucraina, s’ari tu vidiala un parteneriat anvartusitu, pritu ligături ma streasi a Kievului cu piața unică europeană și conectarea Ucrainei la rețeaua energetică europeană.
Versailles – România easti reprezentată la summitul di la Versailles di prezidintulu Klaus Iohannis. Ninti s’ahurhească andamusea, el spusi, gioi, că principalele probleme abordate va s’hibă polimlu din Ucraina și situația energetică. Tru pregătirea andamasillei informale, șeful statului român lo parti, marț, la una andamusi pritu vidioconferință cu prezidintulu Consiliului European Charles Michel și cu primii miniștri ai Țărilor di Jos, Mark Rutte, Grecia, Kyriakos Mitsotakis, Croația, Andrej Plenkovic, și Estonia, Kaja. Kallas. El prezentă misurle a României tru agiutorlu ali Ucrainei, inclusiv dicizia Bucureștiului ta s’hibă nicukirlu cu un centru logistic tra coordonarea și colectarea asistențăllei umanitare internaționale tra Ucraina și, respectiv, Republica Moldova. Prezidintulu Iohannis sublinie și agiutorlu a României tra caftarli di adirare la UE dipuse di Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Klaus Iohannis adusi aminti diznau și di dicizia Bucureștiului ta s’crească hargili tra apărare di la 2% la 2,5% din PIB tru 2023.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
