Hăbări ditu bana românească și internațională

Bucuresti – Agresiunea militară nkisita di Federaţia Rusă contra ali Ucrainâllei zňiipseaști, ditu thimealle şi dramaticu, securitatea europeană, a deapoa comunitatea internaţională apandasi unitar şi iruși, spusi, dumânică, prezidentulu Klaus Iohannis. El feați unâ declaraţie deadunu cu premierul Nicolae Ciucă şi ministrul francez al Apărării, Florence Parly, la Baza 57 Aeriană di Mihail Kogălniceanu (sud-est). Uidisitu cu spusa al Klaus Iohannis, România s-ascumbsi unâ turlie exemplara, ta s-ndrupasca dalga mare di arifugaţ și ta s’asiguripseascâ protecţie şi condiţii tiňisiti. El cundille ca Bucurestiul va li ducâ ma largu gaeretli ti anvârtusearea-a a catandisillei di discurajare şi apărare pe Flancul Estic, maxusu tu Amarea Lae, pritu arâdâpsearea a askeriloru aliate şi pritu thimilliusearea ntrâoarâ a Grupului di Alumtâ ditu România. Vinitu la baza di Mihail Kogalniceanu, premierul Nicolae Ciucă spusi ca nai ma vărtoasâ Alianţă politico-militară din lume easte tru aestu kiro România, anvârtușinda Flancul estic, ta s-veaglle tuț Aliaţllii şi cathi țentimetru din teritoriul al NATO. Tu aradaa-a lui ministrul francez al Apărării, Florence Parly, cundille că România şi Franţa suntu ma multu andicra di state partenere, dimecu sunt state soațâ. Nâsâ adusi aminti că Franţa va s-cumânduseascâ tru România, unâ parei di alumtâ NATO, tu harea di naţiune-cadru. Batalionul frântescu di Mihail Kogalniceanu easti protlu trup di askei terestru a Forţâllei di Apandisi a NATO arâdâpsitâ tru România, dupu misurli apufusiti tora ma ninti di Alianţă ti anvârtușearea-a Flancului a lui ditu Apiritâ, tu catandisea ali aputruseari arusâ ditu Ucraina. Militarllii francezi s-adâvgarâ a ațiloru ditu Statele Unite, Italia şi Germania.

Newsroom, 06.03.2022, 17:46

Bucuresti – Agresiunea militară nkisita di Federaţia Rusă contra ali Ucrainâllei zňiipseaști, ditu thimealle şi dramaticu, securitatea europeană, a deapoa comunitatea internaţională apandasi unitar şi iruși, spusi, dumânică, prezidentulu Klaus Iohannis. El feați unâ declaraţie deadunu cu premierul Nicolae Ciucă şi ministrul francez al Apărării, Florence Parly, la Baza 57 Aeriană di Mihail Kogălniceanu (sud-est). Uidisitu cu spusa al Klaus Iohannis, România s-ascumbsi unâ turlie exemplara, ta s-ndrupasca dalga mare di arifugaţ și ta s’asiguripseascâ protecţie şi condiţii tiňisiti. El cundille ca Bucurestiul va li ducâ ma largu gaeretli ti anvârtusearea-a a catandisillei di discurajare şi apărare pe Flancul Estic, maxusu tu Amarea Lae, pritu arâdâpsearea a askeriloru aliate şi pritu thimilliusearea ntrâoarâ a Grupului di Alumtâ ditu România. Vinitu la baza di Mihail Kogalniceanu, premierul Nicolae Ciucă spusi ca nai ma vărtoasâ Alianţă politico-militară din lume easte tru aestu kiro România, anvârtușinda Flancul estic, ta s-veaglle tuț Aliaţllii şi cathi țentimetru din teritoriul al NATO. Tu aradaa-a lui ministrul francez al Apărării, Florence Parly, cundille că România şi Franţa suntu ma multu andicra di state partenere, dimecu sunt state soațâ. Nâsâ adusi aminti că Franţa va s-cumânduseascâ tru România, unâ parei di alumtâ NATO, tu harea di naţiune-cadru. Batalionul frântescu di Mihail Kogalniceanu easti protlu trup di askei terestru a Forţâllei di Apandisi a NATO arâdâpsitâ tru România, dupu misurli apufusiti tora ma ninti di Alianţă ti anvârtușearea-a Flancului a lui ditu Apiritâ, tu catandisea ali aputruseari arusâ ditu Ucraina. Militarllii francezi s-adâvgarâ a ațiloru ditu Statele Unite, Italia şi Germania.

BUCUREŞTI – 3.092 di cazuri di persoane pozitive cu SARS-CoV-2 furâ nregistrate, tru 24 sahaț ditu soni, tru România, hiinda raportate şi 30 di decese, ditu cari unul anterior intervalului di referinţă — informează, dumânică, Grupul di Comunicari Strategică. Preşedintele României, Klaus Iohannis, dimândă, vineri, cățe catandisea di alertă antiepidimică numata va s’hibâ prilundzită după data di 8 martie. Epidemia di COVID-19 easti pi unâ pantă descendentă accelerată, iara dalga 5 easti aproape di bitisitâ – exighisi şeful statului. Instituită tru mai 2020, după doi meși di catandisea di urgență, provocată di pandemia di COVID-19, catandiseaa di alertă nsimnâ multi restricţii, cari zňiipsirâ, tu idyiulu kiro, evoluţia economică şi coeziunea socială tru România. Di la declanșarea a pandemiillei, pe teritoriul României furâ nregistrati pisti 2,7 milioane di cazuri di COVID-19, iara pisti 63 di mii di persoane diagnosticate cu noul coronavirus murirâ. Vasilia ari a doua nai ma scădzută rată di vaccinare ditu atelli 27 di membri ali Uniunii Europeane, după Bulgaria.

CHIŞINĂU – Premierlu ali Ripublică Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), pro-occidentala Natalia Gavriliţa, căftă, dumănică, a Statelor Unite să-şi suplimenteadză asistenţa uminitară tră Chişinău, atea turlie că autorităţli să-poată s-lli-agiută arifugaţllii ditu Ucraina. Numirlu a alustoru poati s’hibă tu aestu kiro, di 120 di ňilli, dimecu easti multu tră un stat ditu nai ma oarfăni ditu Europa şi cari, fără regiunea separatistă pro-rusă Transnistria (est), ari maș 2,6 milioane di bănători — spusi primul-ministru a şeflui a diplomaţiillei di Washington, Antony Blinken, aflat tru vizită Chişinău. Di la declanşarea a invaziillei aruseşti, cama di 230 di ňilli di oamini fudziră ditu Ucraina pritu Republica Moldova. Blinken tăxi agiutorlu total a Statelor Unite şi u spusi admiraţia andicra di atea ți număsi cuvărlăkea, uspițăllea şi bunavreari cu cari arifugiaţllii fură aștiptaț tru ripublică. Ma ninti, aflat tru Polonia, Blinken dimăndă că administraţia Biden căftă a Congresului s-aprobă un agiutor umanitar di 2,75 miliardi di dolari tră arifugaţ şi tră văsiliili vițini cari lli-aproaki, România, Republica Moldova, Polonia, Ungaria şi Slovacia.

Autoru: Udâlu a hăbărloru

Armânipsearea: Tașcu Lala