Hăbări ditu bana românească şi internaţională
UCRAINA – Premierlu român Nicolae Ciucă lli-asiguripsi bănătorlli a lui, tru contextul a crizăllei ditu Ucraina, că fură loati tute misurle instituționale ananghisiti, tru simfunie cu apofasili Consiliului Superior di Apărare. El exighisi că aesti jgllioati fură fapti tru coordonare cu aliațlli NATO și statele membre UE. Premierlu Ciucă lă căftă a miniștrilor cu atribuții tru domeniu s’monitorizeadză ma largu situația și s’lucreadză coordonat și cu ngătanu. Tru altă aradă di idii, Senatul și Camera a Diputațlor di București va s’adună tu andamasi comună pe 1 di marţu, tră s’adopta ună diclarație politică tră agiutorlu integritatillei teritoriale, suvearanitatillei și indipendințăllei Ucrainăllei Cristian Chirtes, prezidintulu Comisiillei Permanente Mixte a Camerăllei Diputatlor si Senatlui tră exercitarea controlui parlamentar tra activitatea Serviciului Roman di Informatii (SRI), spusi ca situatia securitatillei Româniillei ditu perspectiva borgilor legale a Serviciului Român di Informaţii (SRI) easti stabil. El nica spusi că, tru contextul a crizăllei ucrainene, criscură atacurile cibernetice tru infrastructura critică, a ministerelor și agențiilor ditu România.
Newsroom, 23.02.2022, 19:30
UCRAINA – Premierlu român Nicolae Ciucă lli-asiguripsi bănătorlli a lui, tru contextul a crizăllei ditu Ucraina, că fură loati tute misurle instituționale ananghisiti, tru simfunie cu apofasili Consiliului Superior di Apărare. El exighisi că aesti jgllioati fură fapti tru coordonare cu aliațlli NATO și statele membre UE. Premierlu Ciucă lă căftă a miniștrilor cu atribuții tru domeniu s’monitorizeadză ma largu situația și s’lucreadză coordonat și cu ngătanu. Tru altă aradă di idii, Senatul și Camera a Diputațlor di București va s’adună tu andamasi comună pe 1 di marţu, tră s’adopta ună diclarație politică tră agiutorlu integritatillei teritoriale, suvearanitatillei și indipendințăllei Ucrainăllei Cristian Chirtes, prezidintulu Comisiillei Permanente Mixte a Camerăllei Diputatlor si Senatlui tră exercitarea controlui parlamentar tra activitatea Serviciului Roman di Informatii (SRI), spusi ca situatia securitatillei Româniillei ditu perspectiva borgilor legale a Serviciului Român di Informaţii (SRI) easti stabil. El nica spusi că, tru contextul a crizăllei ucrainene, criscură atacurile cibernetice tru infrastructura critică, a ministerelor și agențiilor ditu România.
SANCȚIUNI — Statele Unite adoptară marță aţea ţi prezidintulu american Joe Bidin u număsi prima tranșă” di sancțiuni, ca apandisi la pricunuștearea di către Rusia a ripubliţlor separatiste ditu Ucraina. Tăllemu a guvernului ali Rusie finanțele occidintale”, spusi Bidin, adăvgânda că sancțiunile mutrescu și elitele ruse și membrilli a familiiloru aluştoru. Lidirul di Casa Albă spusi ti ateali ditu soni evenimenti ca suntu ahurhita a invaziillei aruse și dimăndă că un batalion american și ma multe F. -35 di avioane di alumtă va s’hibă disvărtiti stămâna aesta tru regiunea Baltică și Europa di Est. El spusi, ama, că mută trupe și echipamente suplimentare tră a s’anvărtuşeadză” aliațllii SUA ditu națiunile baltiţi di pi flancul estic al NATO, ama spusi limbidu că aeșţă nu va s’hibă aclo tră s’alumta contra Rusiillei.” Casa Albă dimăndă că un summit Bidin — Putin, ună inițiativă franceză aprukeată inițial tru prinţipiu di aţelli doi lidiri ninti di pricunuștearea di cătră Rusia a ripubliţlor separatiste, easti exclusă.
APOFASI. a di lucru di adză, ună apofasi mutrinda organizarea și funcționarea-a Comisiillei di Monitorizare a Planlui Național di Recuperare și Reziliență (PNRR). Instituția responsabilă cu implementarea reformelor și băgarea tu lucru a obiectivelor asumate tru cadrul a PNRR easti Ministerul a Investițiilor și Proiectelor Europene, cari va s’monitorizeadză băgarea tu practico a reformelor și investițiilor pruvidzute tru PNRR cu agiutorlu a ONG-urilor, sindicatelor, patronatele si structurile administratiei publiţi locale.
INFLAȚIA – Rata anuală a inflației tru UE criscu tru yinaru până la 5,6%, di la 5,3% tru andreu 2021, uidisitu cu datili dimăndati public di Eurostat ñiercuri. Statul membru cu nai ma mări rate ale inflație suntu Lituania (12,3%), Estonia (11%) și Cehia (8,8%). Andicra di situația ditu andreu 2021, rata anuală a inflației tru protlu mesu a anlui 2022 scădzu tru 8 state membre și criscu tru 19 di văsilii, inclusiv România, di la 6,7% la 7,2%. România easti pi loclu 11 tru arada-a țărilovăsiliiloru cu nai ma mări rate anuale a inflațiillei. Văsiliili cu nai ma ñiţ rate anuale di inflație sunt Franța (3,3%), Portugalia (3,4%) și Suedia (3,9%).
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearia: Taşcu Lala
