Hăbări ditu bana românească şi internaţională
COVID. Autoritățli COVID di București prilundziră adză catandisea di alertă tru aestă văsilie cu nica 30 di dzăli. Purtarea a prusupidiloru nuntru şi nafoară sunt nica tu practico, iara tru localitățli tru cari rata di infectari easti sumu 3 la ñille, cinematografili, teatrili și restaurantili lucreadză la 50% ditu capacitatea a lor. Tru regiunile cari năstrecu aestă rată, lă si da izini s’lucreadză la 30% ditu capacitate. Aproapea 17 di ñilli di noi cazuri di Covid fură raportate luni tru România, cum și 81 di decese asociate. Rata di infectari a Bucureștiului easti tru creaștire, iara căsăbălu raportă luni ună rată di infectari di 32,75 la ñillie. Cu maş 8 milioane di vaccinaț complet până tora, văsilia ari a daua nai ma scădzută rată di vaccinari ditu UE, după Vărgăria.
Newsroom, 07.02.2022, 19:41
SECURITATE. Uidisitu cu ministrul di externe ali Românie, Bogdan Aurescu, nu ari niţi unu piriclliu ca România s’hibă acăţată tru un conflict militar cu Fedeiarația Rusă. Nu easti ananghi ca cetățeañilli români s’hibă lăhtărsiţ că văsilia va s’hibă traptă tu unu polimu tru aprukeata”, spusi Aurescu tră un post privat di televiziune ditu România. Tru aestu momentu ari ună aumbrelă di securitate cabaia vărtoasă, cari da tuti garanțiile posibile tră stabilitatea și securitatea a Româniillei și a cetățeanilor a llei, dimecu apartenența a llei la NATO, la cari s’adavgă parteneriatul strategic cu SUA”, nica spusi Aurescu. Tru cazul a unei agresiuni militară contra ali Ucraină, NATO va s’apăndăsească pritu ună prezență anvărtuşită pi flancul său estic, kiro tu cari Uniunea Europeană easti di așteptari s’bagă unu şingiru di sancțiuni economice și individuale ali Rusie, ditu cari născănti mutrescu personalităț politiţi di cumănduseari tu aestă văsilie. Uidisitu cu generalu di brigadă Constantin Spinu, șeful Direcției Informari și Relații Publice cu Ministerul Apărărillei ali Românie, criza ditu Ucraina nu easti ună situație di securitate cari s’implică directu România ică iţi altu membru NATO. Românii și alanti națiuni ditu spațiul euro-atlantic nu lipseaşti s’aibă asparizmă di ună fuvirseari directă.
MOȚIUNEA Camera a Deputațlor di București ari tu muabeti ună moțiune simplă pi cari opoziția USR u dipusi contra a ministrului Energiillei, Virgil Popescu. Uidisitu cu aţelli 51 di parlamentari semnatari a documentului, cu numa, Niaxizearea şi arăderli astingu lumina tru România”, ministrul Popescu bagă tu piriclliu securitatea energetică a Româniillei și lipseaşti s’demisioneadză. Turlia tu cari fu kivernisită până tora chestiunea ti criştearea a facturilor la energie fu zuyrăpsită ca un fănico di cătră semnatari, cari năpoi adusiră aminti că românilli ahurhiră s’păltească păhadz babageañi la energie și em cetățenilli, emu economia străxescu multu zorlea apofasea realizat di autorităţ. Moțiunea va s’hibă votată ñiercuri, kiro tu cari comisiile di specialitate ditu Senat lipseaşti s’acaţă tu debatu tru aestă stămână ună ordonanță emisă di guvernu mutrinda plafonarea și sumvenționarea a păhadzloru la energie electrică și gaze. Cu tuti aestea, prinţipalili partidi di guvernământu, PNL și PSD nu s-akicăsiră nica ti perioada tru cari lipseaşti s’hibă băgată tu lucru noua schemă di plafonari și sumvenționari. Social-democrațlli vor ca schema s’hibă băgată tu lucru retroactiv ahurhinda cu yinaru, kiro tu cari libearalii spun că aeastă minari poati s’aducă probleme di constituționalitate.
OLIMPITLLI. Natalia Ushkina, reprezentanta a Româniillei la concursul di biatlon bitisi competitia pi loclu 57 la proba individuala di 15 di kilomeatri la Jocurile Olimpiti di iarna di Beijing. Tru concursul di slalom uriaș, tut ditu România, Maria Ioana Constantin, amintă locul 45 și ună altă sportivă ditu delegația a noastră, Raluca Stramaturaru llia parti adză la cursa di ludzi. Aduţemu aminti că la actuala ediție a Jocurilor Olimpiţi di iarnă, România easti reprezentată di ună delegație di 21 di sportivi.
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearia: Taşcu Lala
