Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Actualizare Covid-19. Cu pisti 40.000 di cazuri noi di Covid tru aesti ditu soni 24 di săhăţ, România adră marță un nou record ndzuuă di la ahurhita-a pandemiillei. Tutunăoară, fură raportate 97 di dicese asociate, inclusiv dauă di la ună dată anterioară. Tutunăoară, numirlu a pacienţilor aflaţi tru tearapie intensivă alină la 930. Rata di incidituţă la dauă săptămâni tru Bucureşti s’aproaki di 22 di cazuri la 1.000 di bănători, nai ma analtu nivel nregistrat până tora tru capitală. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, spune că rata infecţiilor poati să scadă anamisa di 10 şi 15 scurt. Tru altă aradă di idei, călătorii tru România lipseaşti să s’izoleadză maş ţinţi dzăli, indiferent di văsilia di origine, cu excepția cazului tru cari pot s’prezinta un permis di vaccin Covid, dovada că s-vindicară di infecție ică un rezultat negativ a testului Covid ditu ultimili 72 di săhăţ. Tutunăoară, Comitetul Național tră Situații di Urgență apufusi că contactili a persoanelor infectate cu Covid va s’lipsească să s’izoleadză kiro di ţinţi dzăli, indiferent că suntu ică nu vaccinate.

Newsroom, 01.02.2022, 13:38

Actualizare Covid-19. Cu pisti 40.000 di cazuri noi di Covid tru aesti ditu soni 24 di săhăţ, România adră marță un nou record ndzuuă di la ahurhita-a pandemiillei. Tutunăoară, fură raportate 97 di dicese asociate, inclusiv dauă di la ună dată anterioară. Tutunăoară, numirlu a pacienţilor aflaţi tru tearapie intensivă alină la 930. Rata di incidituţă la dauă săptămâni tru Bucureşti s’aproaki di 22 di cazuri la 1.000 di bănători, nai ma analtu nivel nregistrat până tora tru capitală. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, spune că rata infecţiilor poati să scadă anamisa di 10 şi 15 scurt. Tru altă aradă di idei, călătorii tru România lipseaşti să s’izoleadză maş ţinţi dzăli, indiferent di văsilia di origine, cu excepția cazului tru cari pot s’prezinta un permis di vaccin Covid, dovada că s-vindicară di infecție ică un rezultat negativ a testului Covid ditu ultimili 72 di săhăţ. Tutunăoară, Comitetul Național tră Situații di Urgență apufusi că contactili a persoanelor infectate cu Covid va s’lipsească să s’izoleadză kiro di ţinţi dzăli, indiferent că suntu ică nu vaccinate.

Parlament. Senatlu și Camera a Deputațlor avură marță prima sesiune parlamentară ordinară di estan. Prioritățile actualăllei sesiuni includu legislația tru domenii cum energia, justiția, sănătatea și economia. Prioritatea numirlu ună tru aestă oară easti stabilirea plafoanelor și compensațiilor tră facturile di energie electrică și gaze naturale, Parlamentul va s’adoptă un ordinu di urgență emis tora ma ninti di guvern mutrinda ună nouă schemă di agiutoru tră populație. Tru naua sesiune, Parlamentul poate s’discută și alăxearea a nomlui offshsăhăţ, cari poati s’diblocheadză proiecte di extragere a hidrocarburilor ditu Amarea Lae. ună altă prioritate tu arada di lucru a Parlamentului easti disființarea a unui dipartament special di investigare a infracțiunilor ditu justiție, ași cum s’căftă și di Bruxelles. Uniunea Salvați România di opoziție dipusi ună moțiune simplă di cenzură contra ministrului libearal al Energiei, Virgil Popescu.

Recensământ. Prima etapă a unui nău recensământ a populațiillei și a locuințelor ahurhi tru România. Ti unu kiro ţi va s’ţănă pănă tu 13 marţu, aestă etapă nsimneadză colectarea a datelor ditu surse administrative și crearea bazilor di date anănghisiti. A daua etapă, cari va s’dizvărtească tru perioada 14 marţu — 15 mai, nsimneadză si s’facă un auto-recensământ, kiro tu cari tu a treia etapă, anamisa di 16 mai și 17 alunaru, datili va s’hibă adunati pritu interviuri oclli ntroclli. Prota S-prota, cetățenii va s’aibă posibilitatea ta s’facă un auto-recensământ di pi telefoanele mobile, tablete și computere. Di itia a pandemiillei, noul recensământ, cari lipsea ta s’ţănă anlu ţi tricu, fu amânat tră anlu aestu, ama ună simulare s’feaţi tru marţu anlu ţi tricu. Un recensământ a populațiillei și a locuinților easti adratu tu cathi stat membru ali UE.

Diplomaţie. Prezidentulu ali României Klaus Iohannis avu marță ună muabeti telefonică cu omologul a lui ucrainean, Volodymyr Zelensky, tru contextul că s-umplurăa 30 di ani di la stabilirea a relațiilor diplomatiţi bilatearale, ama și pi fondul a evoluțiilor găilipsitoari” di securitate ditu vitinata cu Ucrainei, tru regiunea ali Amarea Lae. Iohannis cundille ti ndrepturli a persoanelor aparținânda a minoritatillei române ditu Ucraina, maxusu tu ţi mutreaşti protecția iditutitillei a lor lingvistice. El năpoi cundille agiutorlu ferm” a Bucureștiului tră suvearanitatea și integritatea teritorială ali Ucraină, cum și tră nădiili a llei europene și euro-atlantice. Șeful a statului român și spusi vrearea ti agiutorlu tră politica di nipricunuşteari a arăkearillei paranomu a Crimeei și alăvdă purtaticlu responsabil” ali Ucraină ta s’nu s’agiungă la creștirea a tensiunilor. Tu arada a lui, Volodymyr Zelenski haristusi ali Românieitră agiutorlu cu ‚boaţea’ și activ” emu tru ​​Uniunea Europeană, emu tru NATO.

Autoru: Udălu a hăbărlor

Armânipsearia: Taşcu Lala