Habari dit bana romaneasca si internatonal
Strasbourg – Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, are aprucheată/adoptată ază ună rezoluţie nonleghislativă care soliicită/caaftă a Consiliului UE adoptarea a unei decizie/apofase mutrinda aderarea a Româniilei şi a li Bulgarie la spaţiul Schengen. Rezoluţia, adoptată cu 547 voturi tră, 49 voturi contra şi 43 di abţâniri, faţe timbihe a CoE să adooptă decizia, cea ţe poate să înseamnă, intră alte, eliminarea controalilor asupra a persoanilor la toate frontierele interne tră ambile state la arhiusita anului vinitor. Eurodeputaţăli criitică faptul că statile membre nu au loată ninca ună decizie mutrinda admiterea a li Bulgarie şi Românie, ţi cara că ţeale doauăle ţări îndeplinescu ninca di-tru 2011 condiţiile necesare. Uidisit a luştor, menţânirea a controalilor la frontierile interne easte discriminatorie şi are un impactu negativ asupra a banălei a lucrătorilor mobili şi a cetăţeanilor, iar obstrucţionarea/închidicarea a importurilor, a exporturilor şi a liberălei circulaţie a promătiilor din porturi aduc zimie a păzarilei unică a UE. În prezentu, toate statile UE, cu excepţia a Bulgarilei, Croaţilei, Chiprului, Irlandălei şi Româniilei, fac parte din spaţiul Schengen. PE căftăă constant/dipriună ca Bulgaria şi România să hibă pe dimplin admise în spaţiul Schengen: în rezoluţia di-tru 2018 pi aestă temă, în rezoluţia din 2020 referitoare la situaţia spaţiului Schengen în contextul a pandemiilei di COVID-19 şi într-un raport di-tru 2021 mutrinda funcţionarea spaţiului di liberă circulaţie. Tră extinderea Schengen easte nevolie di ună decizie cu unanimitate a Consiliului UE.
Newsroom, 18.10.2022, 22:59
Strasbourg – Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, are aprucheată/adoptată ază ună rezoluţie nonleghislativă care soliicită/caaftă a Consiliului UE adoptarea a unei decizie/apofase mutrinda aderarea a Româniilei şi a li Bulgarie la spaţiul Schengen. Rezoluţia, adoptată cu 547 voturi tră, 49 voturi contra şi 43 di abţâniri, faţe timbihe a CoE să adooptă decizia, cea ţe poate să înseamnă, intră alte, eliminarea controalilor asupra a persoanilor la toate frontierele interne tră ambile state la arhiusita anului vinitor. Eurodeputaţăli criitică faptul că statile membre nu au loată ninca ună decizie mutrinda admiterea a li Bulgarie şi Românie, ţi cara că ţeale doauăle ţări îndeplinescu ninca di-tru 2011 condiţiile necesare. Uidisit a luştor, menţânirea a controalilor la frontierile interne easte discriminatorie şi are un impactu negativ asupra a banălei a lucrătorilor mobili şi a cetăţeanilor, iar obstrucţionarea/închidicarea a importurilor, a exporturilor şi a liberălei circulaţie a promătiilor din porturi aduc zimie a păzarilei unică a UE. În prezentu, toate statile UE, cu excepţia a Bulgarilei, Croaţilei, Chiprului, Irlandălei şi Româniilei, fac parte din spaţiul Schengen. PE căftăă constant/dipriună ca Bulgaria şi România să hibă pe dimplin admise în spaţiul Schengen: în rezoluţia di-tru 2018 pi aestă temă, în rezoluţia din 2020 referitoare la situaţia spaţiului Schengen în contextul a pandemiilei di COVID-19 şi într-un raport di-tru 2021 mutrinda funcţionarea spaţiului di liberă circulaţie. Tră extinderea Schengen easte nevolie di ună decizie cu unanimitate a Consiliului UE.
Bucureşti – Traficulu/vindearea contra nomului di persoane ca ţiva prămatii easte ună formă di sclăvile modernă faţă di care Guvernul a Româniilei are toleranţă zero, afiirmă premierulu Nicolae Ciucă, într-un mesaj transmis cu arastea a DZuălei Europeană di Alumptă contra a Traficului di Persoane, marcată pi 18 octombriu. Easte un moment importantu la nivel european, ama şi naţional, di asumare şi conştientizare a importanţălei a li alumptă contra a luştui fenomen di criminalitate globală, ţi afecteadză banile a ţilor mai vulnerabili di noi, mai spune Nicolae Ciucă. El aminteaşte că problematica a traficului di persoane agiumse, în ultimili doi ani, ună prioritate a Executivului român la ţel mai analtu nivel, coordonarea interinstituţională tră prevenirea/închidicarea şi combaterea a luştui flagel, ama şi asistenţa/agiutarea a victimilor salvate hiinda în directa lui atenţie, la nivelul a Cancelarilei a prim-ministrului.
Paris – Salonulu Auto di la Paris, considerat ţel mai mare evenimentu di aestă turlie din lume, arhiusi, aieri, după ună pauză di patru ani. Evenimentul easte desclis maşi ună siptămână, în loc di doauă, cum eara în trecut şi suntu elipse nume mări ca BMW, Volkswagen, Jaguar, ama şi producătorii japonezi sau sud-coreani. Vedetile a salonului di anulu aestu sunt maşinile electriţe, în contextul a crizălei di energhie şi a provocărilor climatiţe. In capitala Franţălei easte prezent şi constructorulu român Dacia cu primulu autoturism full-hybrid Jogger, care va hibă disponibil la vindeare la arhiusita anului 2023. În premieră mondială, la Paris, sunt prezentate şi conceptul MANIFESTO, gama integrală di modele cu ună noauă identitate vizuală, pricum și ună serie limitată a modelului Duster, numită Mat Edition.
