Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hâbări dit bana românească şi internaţională

Bucureşti – Preşedintile român, Klaus Iohannis, participă/ easte dus, ază şi mâne, la Bruxelles, la reuniunea a Consiliului European di veară. Uidisit a Administraţilei Prezidenţială, reuniunea va debuteadză cu un dejun di lucru cu secretarulu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, ună oportunitate tră discutare provocările şi abordările comune la nivelul a ţilor doauă organizaţii în contextul a agresiuniei a li Rusie contra a Ucrainălei. Ulterior, în cadrul a sesiunilor di lucru, liderili europeani va dezbate, întră alte, situaţia din Ucraina, necesitatea a menţânerilei a îndrupămintului european puternic tră aestu stat pi toate palierele, precum şi implementarea sancţiunilor şi continuarea a demersurilor tră antrenarea a li răspundire a Moscovălei tră crimile fapte. Anterior, preşedintile Klaus Iohannis si aflăă, la Haga, la ună reuniune în format restrânsu dedicată a li pregătire a summitului NATO di la Vilnius, di mesulu ţi vine, la care au participată reprezentanţăli a şapte state aliate di pi flancul estic şi di nordu.

Hâbări dit bana românească şi internaţională
Hâbări dit bana românească şi internaţională

, 28.06.2023, 21:34


Bucureşti – Senatulu di Bucureşti adoptăă, ază, proiectul di leadze mutrinda reformarea a sistemului a pensiilor speciale în forma aprobată, anterior, di Camera Deputaţâlor. Documentul si referă la pensiile a maghistraţâlor, militarilor, diplomaţâlor, funcţionarilor parlamentari, a personalului a li Curte di Conturi sau aeronautic. Actul normativ pruveade, întră alte, ună creaştire eşalonată a vârstâlei di pensionare di la 60 la 65 di ani, ună vechliime di minimum 25 di ani în specialitate ca maghistraţăli să poată să beneficiadză di pensie di serviciu şi impozitarea cu 15% a sumelor di păradz care depăşescu/ trec di nivelul a salariului mediu net pi economie. Reforma pensiilor speciale nu easte maşi ună obligaţie asumată di România prin PNRR, că şi ună borge/ datorie restantă faţă di români – au spusă reprezentanţăli a Putearilei PSD-PNL, care au susţănută că lipseaşte să hibă eliminate dezechilibrile din societate, iar regulile să hibă tot aţealişi tră toţă. În opoziţie, USR criticăă actul normativ, tră elipsea di reformă reală, iar UDMR apreciee că parlamentarili nu au reuşită să hibă mai curajoşi şi să elimină pensiile speciale, ama că leadzea adoptată reprezintă un pas importantu tră creare un sistem corectu şi echitabil. Aduţim aminte că, aualtaridzuuă, Parlamentul român are adoptată şi un proiectu di leadze mutrinda eliminarea pensiilor speciale a senatorilor şi deputaţălor. Reformarea a sistemului pensiilor speciale easte un jalon/ un sinor în PNRR.


Bucureşti – Deficitulu bugetar a li Românie alinăă la 2,32% di PIB după primili ţinţe meşi a luştui an, di la 1,72% la finalul a mesului apriliu – informăă, ază, Ministerulu a Finanţilor. Fură fapte/ realizate venituri totale di piste 197 di miliarde di lei, pi creaştire cu 10,4%, şi fapte hărgi di piste 234 di miliarde di lei, pi creaştire cu 17,3%. Bugetulu a ţarălei tră aestu an easte construit pi un deficit di 4,4% di PIB.


BUCUREŞTI – Curtea Constituţională a li Românie respinse, ază, sesizarea USR (în opoziţie) şi Forţa Dreaptălei (ună dizidenţă liberală) referitoare la leadzea di modificare a Codului penal mutrinda sancţionarea a protestilor şi stabili că actul normativ, adoptat di majoritatea guvenamentală PSD-PNL, easte constituţional. Uidisit a unui comunicat di presă, Curtea reţânuu că majorarea limitelor speciale a pidepsilor penale şi reglementarea unor forme agravate a infracţiunilor easte di competenţa exclusivă a legiuitorului, atribuţie pi care aestua o/u exeercită în acordu cu politica penală a statului. Parlamentarili USR şi Forţa Dreaptălei au sesizată giudicătorili a Curtilei, pi leadzea di modificare a Codului penal, după ţe sancţiunile mutrinda cutulburarea a ordinilei şi isihiilei publică au devenită mai aspre.


Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/ hâbărilor


Armânipsire: Hristu Steriu

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 06 October 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
(sursa foto: mapn facebook)
Hăbărli Sunday, 01 September 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 28 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Tuesday, 27 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 25 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

NOMINALIZARE. Premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, lidirul PSD, fu aleptu ufițialu candidat PSD tră yinitoarili alidzeri prezidințiale tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 19 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

DALGA DI CALDURA. Ună dalgă di căldură niacumtinată easti dimăndată tru România, cu alerti di codu aroșu, portocaliu și galbinu apufusiti...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 14 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Ancheta. București, ancheta s’duţi ma largu tu ligătură cu oamiñilli ţi muriră ciudiosu, aestă primveară la Spitalu „Sâmtulu...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 29 July 2024

David Popovici, malmâ la 200 di meatri liber!

Anotătorlu David Popovici amintă, luni dicsearâ, proba di 200 di meatri liber ș-lo prota nișani di malmâ la aestâ ediție a Agiocurlor...

David Popovici, malmâ la 200 di meatri liber!

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company