Hâbări dit bana românească şi internaţională
Bucuresti – Premierulu Marcel Ciolacu acăftăă ună adunare la Guvern cu mai mulţâ miniştri şi cu şefili a instituţiilor di control, după situaţia descoperită la ţeale treie cămine/aziluri din Ilfov, di langa Bucuresti, anchetate de DIICOT tră tratamentile inumane la care fură supuşi beneficiarili a luştor, bătrâni şi persoane cu zâvale/ cu dizabilităţâ. Şefulu a Executivului câftăă a ministrului a lucrului, Marius Budăi, să destituie conduţerile a Aghenţiilei Naţională tră Inspecţie Socială şi pi aţea a aghenţiilei din Ilfov, precum si a Autoritatilei tră Protecţia Persoanilor cu Dizabilităţ. Tru arada lui, Marius Budăi dzâse că procurorili lipseaşte să stabilească cum fu posibil ca Aghenţia Naţională tră Plăţ şi Inspecţie Socială din Ilfov să facă plăţ cătră aeste chentre fără să veriifică, uidisit a leadzilei, condiţiile pi care le oferea a ţilor internaţăli. El anunţăă că ministerulu lucreadză la modificarea leadzilei a li asistenţă soţială, ahtar turlie încât tră catheun chentru di îngrijire şi asistenţă să exiistă un auditor social. Tru chirolu aestu, mai multe persoane fură arestate tru aţist dosar, fură plasate în arestu la domiciliu sau sum control judiciar.
Newsroom, 08.07.2023, 22:24
Bucuresti – Premierulu Marcel Ciolacu acăftăă ună adunare la Guvern cu mai mulţâ miniştri şi cu şefili a instituţiilor di control, după situaţia descoperită la ţeale treie cămine/aziluri din Ilfov, di langa Bucuresti, anchetate de DIICOT tră tratamentile inumane la care fură supuşi beneficiarili a luştor, bătrâni şi persoane cu zâvale/ cu dizabilităţâ. Şefulu a Executivului câftăă a ministrului a lucrului, Marius Budăi, să destituie conduţerile a Aghenţiilei Naţională tră Inspecţie Socială şi pi aţea a aghenţiilei din Ilfov, precum si a Autoritatilei tră Protecţia Persoanilor cu Dizabilităţ. Tru arada lui, Marius Budăi dzâse că procurorili lipseaşte să stabilească cum fu posibil ca Aghenţia Naţională tră Plăţ şi Inspecţie Socială din Ilfov să facă plăţ cătră aeste chentre fără să veriifică, uidisit a leadzilei, condiţiile pi care le oferea a ţilor internaţăli. El anunţăă că ministerulu lucreadză la modificarea leadzilei a li asistenţă soţială, ahtar turlie încât tră catheun chentru di îngrijire şi asistenţă să exiistă un auditor social. Tru chirolu aestu, mai multe persoane fură arestate tru aţist dosar, fură plasate în arestu la domiciliu sau sum control judiciar.
Bucureşti – Preşedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, va partiicipă, marţă şi miercuri, la Summitulu NATO di la Vilnius, Lituania – informeadza Administraţia Prezidenţială. Programulu a Summitului va includă treie reuniuni la ţel mai înaltul nivel a Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană şi partenerili NATO din Indo-Pacific. In cadrulu a adunărilor, sefulu a statului va subliniadză importanţa a continuarilei a li implementare a deciziilor di la Madrid mutrinda consolidarea posturălei aliată di descurajare şi apărare pi Flancul Estic. Totunăoară, Klaus Iohannis va reitereadză susţânerea robustă tră Ucraina, inclusiv tru ţe mutreaşte concretizarea a li aderare a lei la NATO, precum şi tră partenerili aţeli mai vulnerabili, în special Republica Moldova. Sefulu a statului va susţână, totunăoară şi, reflectarea, în documentile şi deciziile aliate ţi va hibă adoptate, a importanţălei a li reghiune a Marilei Neagră tră securitatea euroatlantică – si spune in comunicat. La Vilnius, secretarulu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, si aşteaptă ca majoritatea a aliaţălor să anuunţă angajamentul tră creaşterea a bugetilor di apărare la piste 2% di Produsulu Internu Brut arhiusinda di anulu vinitor. El are declarată, la Bruxelles, că 11 state membre, întră care şi România, au îndeplinită deja aestu angajamentu.
Ankara – Ucraina ‘merită să aderă la NATO’, are declarată aieri preşedintile turcu, Recep Tayyip Erdogan, după ună adunare la Istanbul cu omologulu-său ucrainean, Volodimir Zelenski. Kievulu va să aderă la Alianţa Nordu-Atlantică, ama Statile Unite au avertizată că Ucraina ‘nu va iintră tru NATO’ la finalul a summitului a Alianţălei di la Vilnius di septamana vinitoarte. Pi di alta parte, sefulu a statului turţescu lughurseaşte că Rusia şi Ucraina ‘easte ghine să revină la negocierile di pace’. Aesta şi-are exprimată, ţi, vrearea/ dorinţa ca acordul mutrinda exportul di cereale ucraineane, faptu în iuliu 2022 sum egida a Naţiunilor Unite şi a li Turchie, să hibă prelundzit. Anterior, Rusia declarăă că nu veade niţiun motiv să prelundzească acordul care expira pi 17 alonar/iuliu.
Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/ hâbărilor
Armânipsire: Hristu Steriu