Hâbări dit bana românească şi internaţională

BUCURESTI – Ază, tru ultima dzuuă a programului prin care căsabălu Timisoara din vestul a Romaniilei si-are lansată mandatulu di un an di Capitala Europeana a Culturălei, avură loc nale evenimente artistiţe. Intră aestea – ună spectaculoasă Paradă a marionetilor, organizata printr-ună colaborare întră căsăbadz capitale europeane a li cultură tru 2023. Păpuşarili din Veszprém, Ungaria, şi artiştili di la Teatrul Maghiar di Stat Csiky Gergely din Timişoara prezentară păpuşile (cucle) di mări dimensiuni create tră lansarea oficială din Veszprém, ţi avu loc mesulu ţi tricu. Sunt reprezentate animale acvatiţe din zona lacului Balaton. Timişoara din România şi Veszprém din Ungaria împartu titlul di Capitală Europeană a Culturălei 2023 cu căsăbălu Elefsina din Gărţie. Ună di principalile atracţii a dzuuălei di aieri fu expoziţia retrospectivă a marilui artistu suprarealist roman Victor Brauner, di la Muzeulu di Artă, organizată tră prima oară în România. În chentrul a căsăbălui si dişclise tră vizitatori Pepiniera, ună grădină verticală, analtă di 26 di metri, spaţiu di belvedere şi biodiversitate. Programulu inaugural mai incluse un festival di cultură digitală şi experimente ştiinţifiţe, proiecţii luminoase cu spectacole di balet pi faţada a Operălei, petreceri/ziafeţă studenţeşti. Dominic Fritz – primarulu a Timişoarălei – spune ca toată lumea easte aştiptată cu braţăle dişclise. Fură treie dzâle în care spusim/deadim să si veadă că lucrurile care nă aproache sunt multu mai preţioase dicât aţeale care nă dispartu. Valorile care au construită aestu căsăbă – inovare, multiculturalitate, diversitate – fură vidzute şi avdzâte di întreaga Europă, subliniee edilul.

Newsroom, 19.02.2023, 22:57

BUCURESTI – Ază, tru ultima dzuuă a programului prin care căsabălu Timisoara din vestul a Romaniilei si-are lansată mandatulu di un an di Capitala Europeana a Culturălei, avură loc nale evenimente artistiţe. Intră aestea – ună spectaculoasă Paradă a marionetilor, organizata printr-ună colaborare întră căsăbadz capitale europeane a li cultură tru 2023. Păpuşarili din Veszprém, Ungaria, şi artiştili di la Teatrul Maghiar di Stat Csiky Gergely din Timişoara prezentară păpuşile (cucle) di mări dimensiuni create tră lansarea oficială din Veszprém, ţi avu loc mesulu ţi tricu. Sunt reprezentate animale acvatiţe din zona lacului Balaton. Timişoara din România şi Veszprém din Ungaria împartu titlul di Capitală Europeană a Culturălei 2023 cu căsăbălu Elefsina din Gărţie. Ună di principalile atracţii a dzuuălei di aieri fu expoziţia retrospectivă a marilui artistu suprarealist roman Victor Brauner, di la Muzeulu di Artă, organizată tră prima oară în România. În chentrul a căsăbălui si dişclise tră vizitatori Pepiniera, ună grădină verticală, analtă di 26 di metri, spaţiu di belvedere şi biodiversitate. Programulu inaugural mai incluse un festival di cultură digitală şi experimente ştiinţifiţe, proiecţii luminoase cu spectacole di balet pi faţada a Operălei, petreceri/ziafeţă studenţeşti. Dominic Fritz – primarulu a Timişoarălei – spune ca toată lumea easte aştiptată cu braţăle dişclise. Fură treie dzâle în care spusim/deadim să si veadă că lucrurile care nă aproache sunt multu mai preţioase dicât aţeale care nă dispartu. Valorile care au construită aestu căsăbă – inovare, multiculturalitate, diversitate – fură vidzute şi avdzâte di întreaga Europă, subliniee edilul.

BUCURESTI – În România, Muzeulu Naţional di Artă oferi ază, di DZuua Naţională Constantin Brâncuşi, tururi ghidate a operilor a marelui sculptor, aflate în Galeria di Artă Românească Modernă. Easte ţea mai marea colecţie Brâncuşi din România si include lucrări precum Somnul, Cap de copil, Rugăciunea sau macheta pilonului/sturului a Poartălei a li băşeare. Copiili putură să participă la atelierulu Pasăre ascumtă în cheatră într-un spaţiu conceput şi realizat di specialişti în educaţie di la Chentrul Georges-Pompidou din Paris. Copiili avură ocazia să lucreadză cu cheatră, lemnu sau brondzu şi cu instrumente folosite di Brâncuşi precum: dalta, pila sau cheatra di antrughiseare/subţăleare. Premierulu Nicolae Ciucă transmise, cu aformia a li DZuuă Naţională Constantin Brâncuşi, un mesaj in care afirma ca, prin operile a lui, marile sculptor şi-are creată propria identitate artistică, revoluţionânda arta a sculpturălei, şi alăsăă năpoi un valoros patrimoniu care impresioneadză prin universalitate, ama, în aţeluşi timpu, poartă amprenta a mintimineaţălei şi a simplitailei a ţăranului/horiatului român. Ază si impliniră 147 di ani di la nastirea artistului.

BERLIN – Occidentul prinde să furnizeadză agiutor militar suplimentar a Ucrainălei şi să îşi accelereadză livrările di echipamente militare, susţânu ază, la Munchen, Analtul reprezentantu a Uniunilei Europeană tră afaceri externe şi politică di securitate, Josep Borrell. El sublinie, într-un discursu sustânut la Conferinţa di securitate di căsăbălu ghirman, ca lipseaşte făcut mult mai multu şi mult mai rapid. Reprezentantul a blocului comunitar susţânu ună propunire a Estonilei mutrinda achiziţionarea di muniţie di cătră UE tru numa a statilor membre, tra să agiută Ucraina. Tot la Munchen, ministrulu roman di Externe, Bogdan Aurescu, avu ună întrevideare cu ună delegaţie a Camerălei a Reprezentanţâlor din Congresulu SUA, condusă di Mike Turner, şefulu a Comisilei tră Intelligence şi co-preşedinte a Grupului di priatinile/suţâle cu România din Congresulu SUA. Aurescu salutăă susţânirea bipartizană a Congresului tră eforturile di faţire mai sănătoasă a Flancului Estic al NATO şi subliniea importanţa agiutorului american tră securitatea transatlantică, inclusiv din perspectiva a prezenţălei militară crescută în România. Membrili a delegaţilei americană au evidenţiată rolul importantu a Româniilei întră aliaţâli SUA. Mike Turner mulţaniisi a ministrului Aurescu tră eforturile excepţionale depuse di România tru agiutorulu multidimensional acordat a Ucrainălei şi tră rolul a lei di lider tru asiguripsirea a securitatilei regională. Ministrulu Aurescu participăă, aieri, în calitate di zburător principal, si la evenimentul Atlantic Council dedicat a Iniţiativălei a ţilor Treie Mări. Aesta easte ună platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, ţi reuneaşte ţeale 12 state membre ale UE aflate întră amările Adriatică, Baltică şi Neagră.

BUDAPESTA – SCM Râmnicu Vâlcea(sudul Romaniei) si calificăă în cirecurile di finală a li competiţie feminină di handbal EHF European League, după ţi azvimse formaţia maghiară Praktiker-Vac, cu 28-26, aieri dicseară, în deplasare, în ultimulu a lei meci din Grupa D. SCM bitiseaşte pi loculu al doilea într-ună grupa care va hibă amintată di Thuringer, Germania. In Liga Campionilor, vicecampioana CSM Bucuresti easte tru cirecuri, iar deţânatoarea a titlului, Rapid Bucuresti, easte calificata tră play-off-ul din optimuri.

Autor: Camera ştirilor/hăbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu