Hâbări dit bana românească şi internaţională

BUCURESTI — România reuşi/putu s-facă tru 2022 ună absorbţie a fondurilor europeane di 11,3 miliarde di euro, declarăă, ază, premierulu Nicolae Ciucă, care adapse că easte ţel mai analtu nivel atinsu/agiumtu di cându ţara noastră are acces la aeste finanţări. El feaţe, tru dişcl’iderea şedinţălei di guvernu, un apel la solidaritate si empatie la nivel naţional, la dialog cu parteneril’i social’i şi la colaborare la nivelul a tutulor instituţiilor, precum şi la stabilitate politică. Putum/ reuşim să treaţem prin toate provocările pi care li avum. Avum ună execuţie bugetară bună, reuşim să nâ încadrăm în scupolurile di deficit”, afirmăă premierulu roman. Uidisit al iştui, guvernul reuşi ună creaştere economica pi care nu o/u avea pruvedzută niţeunom la arhiusita anului, mai ahoria după declanşarea polimului în Ucraina şi după efectile pi care li produse creaşterea preţurilor la energhie şi la gaze şi inflaţia. Ciuca evidenţie că lipseaşte să hibă susţânute în continuare investiţiile în economie. Executivulu di la Bucuresti aprobăă ază planurile tră modernizarea canalilor Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia Năvodari, în vedearea a creaşterilei a li siguranţă a navigaţilei. Ţeale doaua canale din sud-estul a Romaniei va hibă modernizate cu fonduri externe ni-rambursabile, prin Programulu Operaţional Transport 2021-2017, pricum şi cu fonduri di la bugetulu di stat. Investiţia va să si realizeadză în ţinţe an’i.

Newsroom, 04.01.2023, 22:33

BUCURESTI — România reuşi/putu s-facă tru 2022 ună absorbţie a fondurilor europeane di 11,3 miliarde di euro, declarăă, ază, premierulu Nicolae Ciucă, care adapse că easte ţel mai analtu nivel atinsu/agiumtu di cându ţara noastră are acces la aeste finanţări. El feaţe, tru dişcl’iderea şedinţălei di guvernu, un apel la solidaritate si empatie la nivel naţional, la dialog cu parteneril’i social’i şi la colaborare la nivelul a tutulor instituţiilor, precum şi la stabilitate politică. Putum/ reuşim să treaţem prin toate provocările pi care li avum. Avum ună execuţie bugetară bună, reuşim să nâ încadrăm în scupolurile di deficit”, afirmăă premierulu roman. Uidisit al iştui, guvernul reuşi ună creaştere economica pi care nu o/u avea pruvedzută niţeunom la arhiusita anului, mai ahoria după declanşarea polimului în Ucraina şi după efectile pi care li produse creaşterea preţurilor la energhie şi la gaze şi inflaţia. Ciuca evidenţie că lipseaşte să hibă susţânute în continuare investiţiile în economie. Executivulu di la Bucuresti aprobăă ază planurile tră modernizarea canalilor Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia Năvodari, în vedearea a creaşterilei a li siguranţă a navigaţilei. Ţeale doaua canale din sud-estul a Romaniei va hibă modernizate cu fonduri externe ni-rambursabile, prin Programulu Operaţional Transport 2021-2017, pricum şi cu fonduri di la bugetulu di stat. Investiţia va să si realizeadză în ţinţe an’i.

Bucuresti – Preşedintile roman Klaus Iohannis exprimăa, într-ună discuţie telefonică avută ază cu omologulu a lui ucrainean Volodimir Zelenski, profunda găilipsire şi preocupare faţă di continuarea atacurilor a armatălei rusă asupra a obiectivilor civile şi a infrastructurâlei critică din Ucraina, pi care li catalogăă dreptu crime di polim. Iohannis reiteră/spuse diznou că România va contiinuă să acţioneadză tra să agiută Ucraina şi poporulu ucrainean, ahât chiro cât va hibă nevol’ie. Şefulu a statului si referii multu şi la recenta leadze a minorităţâlor naţionale adoptată di Ucraina, ţi are creată preocupare şi nemulţan’iisire la nivelul a autorităţâlor române şi a reprezentanţâlor a comunitatilei română din Ucraina. Ţel’i doil’i preşedinţă au agreată ca în perioada imediat următoare miniştril’i di externe să aibă discuţii tru ţi mutreaşte soluţionarea a aspectilor menţionate. Volodimir Zelenski are exprimată întreaga dişcl’idere tră identificarea di soluţii, ahtare turlie încât comunitatea românească din Ucraina să beneficiadză, în oglindă/simetric/isa-isa, de tut aţealişi indrepturi di care si buucură comunitatea ucraineană din România. El transmise mulţan’isiri tră agiutorulu multidimensional şi extrem di consistentu acordat di România ninca di la arhiusita polimului.

BRUXELLES – O majoritate multu mare a statilor membre a Uniunilei Europeană consiideră că sunt necesare testile COVID în cazulu a călătorilor care v’in din China, are anunţată un purtător di zbor a Executivului comunitar, citat di France Presse. Misura easte inclusă in recomandările fapte/făcute di comitetulu di experţâ sanitari. UE va decidă un răspunsu comun a statilor membre în faţa explozilei di cazuri cu care si confruntă China, după ţi mesulu ţi tricu renunţăă brusc la politica “zero COVID”. Fără să mai aşteaptă ună reacţie oficială din partea Bruxelles-ului, 3 ţări din spaţiul comunitar, Italia, Spania şi Franţa, au decisă deja să caftă un rezultat negativ la un testu di depistare a infecţilei cu SARS”‘CoV”‘2 din partea ţilor care v’in din China.

XXX — Păreacl’ea româno-cehă Gabriela Ruse/Tereza Martincova si califică, ază, în cirecurile/cuarturile di finală a probălei di dublu din cadrulu a turneului di tenis WTA 250 di la Auckland (Noua Zeelandă), dotat cu premii totale di circa 260.000 dolari, după ţi tricu di cuplul Paige Mary Hourigan (Noua Zeelandă)/ Sachia Vickery (SUA) cu 7-5, 6-3. Ruse easte în optimuri la simplu, iu va aibă meci cu Karolina Muchova (Cehia). Ună altă giucatoare din Romania, Sorana Cîrstea, arhiusi/ debutăă cu ună victorie, 6-0, 7-6 cu elveţianca Viktorija Golubic, în prima rundă a turneului WTA 500 di la Adelaide, Adelaide International 1, dotat cu premii totale di aproapea 830.000 di dolari. Cîrstea va u înfruuntă in optimuri pi principala favorită, tunisianca Ons Jabeur. La tut aţeluşi turneu, ună alta romanca, Irina Begu, va gioacă tră un loc in charturi/cirecuri cu letona Jelena Ostapenko).

Autor: Camera ştirilor/hâbarilor/Newsroom

Armânipsire: Hristu Steriu