Hâbări dit bana românească şi internaţională

Bucuresti – Serviciul Român di Informaţii (SRI) declasificăă dosarulu aferentu a implicarilei a cadrelor/anagajaţâlor a Departamntului a li Securitate a Statului (DSS) în evenimentile di-tru 1989. Eale sunt publicate pi site-ul www.sri.ro şi pot să hibă consultate, la secţiunea ‘Dosare desecretizate’. Dosarulu feaţe parte din investigaţiile Comisiei ‘Decembrie 1989’, instituită tru anulu 1991 la nivelul a Senatului cu scopulu tra să cerceteadză evenimentile di Bucureşti şi din ţară din perioada 1 – 31 decembrie 1989. Directorulu SRI, Eduard Hellvig, argumentăă decizia tra să desecretizeadză aestă arhivă prin faptul că maşi aşi poate să hibă condamnat în totalitate comunismul. Reamintim ca, pi 16 decembriu, nâinte cu 33 di ani, la Timisoara (vestu) au arhiusită/plăscănită primile proteste contra a reghimului, care si extinsiră apoia în toate politiile a ţarălei. Pi 22 andreu 1989, la Bucuresti, dzăţ di mile di oamini au ieşită în stradă şi lu-au obligată pi fostul dictator Nicolae Ceauşescu să fugă cu un elicopter di pi acoperişulu a fostului Comitet Central, arada di sotia lui di curună, Elena. Ulterior, eli fură acâţaţ şi executaţ tamam în dzuua di Crăciun, după ună giudicată sumară. În total, piste 1.000 di oamini muriră şi circa 3 mile fură plighuiţ/răniţ tru alumtile care avură loc atumţea în Romania, singura ţară din Europa di Estu în care alăxirea di reghim si feaţe cu virsare di sândze.

Newsroom, 23.12.2022, 22:32

Bucuresti – Serviciul Român di Informaţii (SRI) declasificăă dosarulu aferentu a implicarilei a cadrelor/anagajaţâlor a Departamntului a li Securitate a Statului (DSS) în evenimentile di-tru 1989. Eale sunt publicate pi site-ul www.sri.ro şi pot să hibă consultate, la secţiunea ‘Dosare desecretizate’. Dosarulu feaţe parte din investigaţiile Comisiei ‘Decembrie 1989’, instituită tru anulu 1991 la nivelul a Senatului cu scopulu tra să cerceteadză evenimentile di Bucureşti şi din ţară din perioada 1 – 31 decembrie 1989. Directorulu SRI, Eduard Hellvig, argumentăă decizia tra să desecretizeadză aestă arhivă prin faptul că maşi aşi poate să hibă condamnat în totalitate comunismul. Reamintim ca, pi 16 decembriu, nâinte cu 33 di ani, la Timisoara (vestu) au arhiusită/plăscănită primile proteste contra a reghimului, care si extinsiră apoia în toate politiile a ţarălei. Pi 22 andreu 1989, la Bucuresti, dzăţ di mile di oamini au ieşită în stradă şi lu-au obligată pi fostul dictator Nicolae Ceauşescu să fugă cu un elicopter di pi acoperişulu a fostului Comitet Central, arada di sotia lui di curună, Elena. Ulterior, eli fură acâţaţ şi executaţ tamam în dzuua di Crăciun, după ună giudicată sumară. În total, piste 1.000 di oamini muriră şi circa 3 mile fură plighuiţ/răniţ tru alumtile care avură loc atumţea în Romania, singura ţară din Europa di Estu în care alăxirea di reghim si feaţe cu virsare di sândze.

BUCUREŞTI – Ministerulu a Afacerilor Externe di la București lo notă di adoptarea, di cătră Rada Supremă di la Kiev, la 13 andre 2022, a Leadzilei mutrinda minorităţâle naţionale din Ucraina, care vizeadză completarea cadrului normativ ucrainean mutrinda protejarea drepturilor a persoanilor di a minorităţâlor naţionale. Ministerulu consiideră regretabil faptul că leazdea fu adoptată în absenţa a unei nauă consultare a Comisilei di la Veneţia, a cue opinie vrea agiuaa, în mod certu, la asiguripsirea a unui textu cuprinzător şi clar din perspectiva a standardilor juridiţe europeane în materie. În analiza ministerului di Externe, persiistă pruvideri care pot să aibă un impactu negativ, prin raportare la standardile europeane. Nu exiistă, printră alte, niţeună pruvedeare mutrinda utilizarea a limbălei maternă în relaţia cu autoritatea giudicătorească. Totunăoară, persiistă neclarităţ mutrinda aplicarea concretă a pruviderilor mutrinda utilizarea a limbilor minoritare în administraţie, în zonile locuite în mod tradiţional di persoane ţi aparţân a minorităţâlor naţionale. Partea română invocăă, permanentu, în contactile cu partea ucraineană, promisiunea a preşedintelui a Ucrainălei conform a cure persoanile aparţânânda a comunitatilei română din Ucraina va beneficiadză di tot aţelaşi tratamentu di care beneficiadză în România persoanile aparţânânda a comunitatlei ucraineană.

SEUL – Premierulu român, Nicolae Ciucă, şi preşedintile a Camerălei a Deputaţâlor di la Bucureşti, Marcel Ciolacu, au participată, ază, la Seul, arada di premierulu sud-coreean Han Duck-soo, la ună masă rotundă di afaceri România-Republica Coreea. Fu ultima dzuuă a vizitălei a ţilor doi demnitari români în Coreea di Sud. Aieri, la adunările cu conduţerile a companiilor Hanwha Aerospace şi Hyundai Rotem, eli au discută di proiecte majore din domenii cleaie a li economie, în care aeste firme sunt specializate: transporturi, industria di apărare şi industria di IT şi comunicaţii. Tot aieri, Ciucă şi Ciolacu au vizitată portul Busan, care easte al doilea ca mărime din lume di punctul di vedaere a cantitatilei di prămătii transportate. Uidisit a pitricutului Radio România, la discuţiile pi care li avură cu preşedintile a li autoritate a portului, Kang Joon-suk, fu subliniată necesitatea cooperarilei dintră Portul Constanţa (la Marea Neagră) şi Portul Busan.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu