Hâbări dit bana românească şi internaţională

Bucureşti — Preşedintile Klaus Iohannis declară, ază, că prezenţa militarilor portughezi din cadrul a Brigadălei Multinaţională Sud-Estu la Caracal (sud), arada di militaril’i din Machedonia di Nordu şi di lanţă aliaţ, are ună contribuţie importantă la faţirea ma sănătoasă a apărarilei şi securitatilei a li Românie. Cu ocazia vizitălei pi care acestua u feaţe impreuna cu omologulu portughez, Marcelo Rebelo de Sousa, la Batalionulu 1 Instrucţie Olt din Caracal, sefulu a statului afirmăă că invadarea Ucrainălei di cătră Rusia scoase tru mighdane, ună oară în plus, capacitatea NATO şi a aliaţâlor tra să acţioneadză fermu, solidar şi coerentu ahât tru agiutorulu a poporului ucrainean, cât şi tră creaştirea apărarilei şi reasiguripsirea Aliaţâlor di pi Flancul Estic. Discuţiile dintră Klaus Iohannis şi Marcelo Rebelo de Sousa au vizată situaţia di securitate din Ucraina, cu accentu pe intensificarea asistenţălei uminitară acordată a ţarălei veţină a Româniilei în contextul a v’inearilei a iarnălei, precum şi pe agiutorulu în facilitarea a exporturilor di cereale. In plan bilateral, ţel’i doil’i au discutată de intensificarea cooperarilei româno-portugheză ahât în domeniul a Apărarilei, cât şi economic, comercial, a agendălei digitale, a sursilor di energhie regenerabilă, a sănătatilei şi educaţilei.

Newsroom, 20.12.2022, 22:36

Bucureşti — Preşedintile Klaus Iohannis declară, ază, că prezenţa militarilor portughezi din cadrul a Brigadălei Multinaţională Sud-Estu la Caracal (sud), arada di militaril’i din Machedonia di Nordu şi di lanţă aliaţ, are ună contribuţie importantă la faţirea ma sănătoasă a apărarilei şi securitatilei a li Românie. Cu ocazia vizitălei pi care acestua u feaţe impreuna cu omologulu portughez, Marcelo Rebelo de Sousa, la Batalionulu 1 Instrucţie Olt din Caracal, sefulu a statului afirmăă că invadarea Ucrainălei di cătră Rusia scoase tru mighdane, ună oară în plus, capacitatea NATO şi a aliaţâlor tra să acţioneadză fermu, solidar şi coerentu ahât tru agiutorulu a poporului ucrainean, cât şi tră creaştirea apărarilei şi reasiguripsirea Aliaţâlor di pi Flancul Estic. Discuţiile dintră Klaus Iohannis şi Marcelo Rebelo de Sousa au vizată situaţia di securitate din Ucraina, cu accentu pe intensificarea asistenţălei uminitară acordată a ţarălei veţină a Româniilei în contextul a v’inearilei a iarnălei, precum şi pe agiutorulu în facilitarea a exporturilor di cereale. In plan bilateral, ţel’i doil’i au discutată de intensificarea cooperarilei româno-portugheză ahât în domeniul a Apărarilei, cât şi economic, comercial, a agendălei digitale, a sursilor di energhie regenerabilă, a sănătatilei şi educaţilei.

Bucureşti — Guvernul român aprobăă, siptămâna aesta, printr-un proiectu di leadze, acordul di agiutor tră proiectul a unităţâlor 3 şi 4 a centralălei nuclearelectrică di la Cernavodă (sud-est) — anunţăă purtătorulu di zbor a Executivului, Dan Cărbunaru. El precizăă că ambile unităţ va mărească contribuţia a energhiilei nucleară în sistemulu energhetic naţional di la 20 la 36%. Va hibă create, totunăoară, nale locuri di lucrare în domeniu şi va hibă dezvoltat zingirulu/bairulu di furnizori. Dan Cărbunaru mai spuse că, uidisit a estimărilor, unitatea 3 di la Cernavodă va iintră în exploatare la finalul a anului 2030, iar un an mai tirdzâu, şi unitatea 4. După aprobarea di cătră Guvernu, acordul di agiutor va m’eargă în Parlamentu.

Bucureşti — La Timisoara (vestu) sirenile au asunată/aurlată ază la ora 12:00 chiro di treie minute tra să marcheadză dzuua în care localitatea are devenită primulu căsabă liber di comunismu din România. Respectânda tradiţia a ultimilor an’i, un grup di fosti revoluţionari alină în balconulu a Operălei tra să rememoreadză evenimentile fapte aoa şi mai ghine di treie dechenii. El’i marcară DZuua Victorilei, atumţea candu, pi 20 Decembriu 1989, dzăţ di m’il’e di timişorean’i au ieşită pi strădzâ manifestânda contra a reghimului dictatorial a lu Nicolae Ceauşescu. Revolta contra a reghimului comunistu din România si extinse apoia în Bucureşti şi trun alţă căsăbadză. În total, piste 1.000 di oamin’i au murită şi circa 3 m’il’e fură plighuiţ/ răniţ tru alumtile ţi avură loc tru singura ţară din Europa di Estu iu alăxirea di reghim si feaţe cu virsare di sândze. (coro)

Autor: Newsroom/Camera hâbărilor/ştirilor

Armânipsire: Hristu Steriu