Hâbări dit bana românească şi internaţională

Bucuresti – Autorităţâle di la Bucuresti analizeadză ună noauă formulă prin care să ndrupască aprovizionarea cu leamne a populaţilei, după ţi ideea iniţială di plafonare a preţului la 400 di lei (circa 80 di euro) tra un metru cub duse la ună criză pi păzare. Ună variantă avansată tora easte acordarea di voucherie a persoanilor vulnerabile. Ministrulu a mediului, Tánczos Barna, declarăă că, Ordonanţa care plafoneadză preţulu la leamnile di foc va hibă modificată siptămâna vinitoare, ahtare turlie încât să-li protejeadză cu adivărat/cu diaver pea ţeli care si îngăldzăscu cu material limnos. El are explicată că actul normativ, ţi are tricută tacit di Senat in forma agreata di Executiv, va hibă corectat în Camera Deputaţâlor, aestua hiinda parcursul ţel mai rapid tra să si poată ca leamnile să si aaflă diz nou pi păzare. DZâlile tricute, premierulu Nicolae Ciucă recunoştea că plafonarea a metrului cub di leamne di foc nu şi-are atinsă obiectivulu. Din opozitie, USR atradze atenţia că actul normativ produţe efecte care dusiră deja la blocarea a păzarilei a lemnului, şi suntu anaghe/necesare modificări urgente.

Newsroom, 06.11.2022, 18:24

Bucuresti – Autorităţâle di la Bucuresti analizeadză ună noauă formulă prin care să ndrupască aprovizionarea cu leamne a populaţilei, după ţi ideea iniţială di plafonare a preţului la 400 di lei (circa 80 di euro) tra un metru cub duse la ună criză pi păzare. Ună variantă avansată tora easte acordarea di voucherie a persoanilor vulnerabile. Ministrulu a mediului, Tánczos Barna, declarăă că, Ordonanţa care plafoneadză preţulu la leamnile di foc va hibă modificată siptămâna vinitoare, ahtare turlie încât să-li protejeadză cu adivărat/cu diaver pea ţeli care si îngăldzăscu cu material limnos. El are explicată că actul normativ, ţi are tricută tacit di Senat in forma agreata di Executiv, va hibă corectat în Camera Deputaţâlor, aestua hiinda parcursul ţel mai rapid tra să si poată ca leamnile să si aaflă diz nou pi păzare. DZâlile tricute, premierulu Nicolae Ciucă recunoştea că plafonarea a metrului cub di leamne di foc nu şi-are atinsă obiectivulu. Din opozitie, USR atradze atenţia că actul normativ produţe efecte care dusiră deja la blocarea a păzarilei a lemnului, şi suntu anaghe/necesare modificări urgente.

Bucuresti – România va aibă mânie dimineaţă un volum di 3 miliarde metri cubi gaze în depozite, aţea ţe corespundi a unui grad di umplire di 97,7% di capacitatea totală di înmagazinare, uidisit a datilor furnizate di compania nationala Transgaz. Comparativ cu tot aţeauăşi perioadă a anului tricut, România are cu 701 milioane di metri cubi di gaze în plus în depozite. Pragulu minim aprobat tră România tru noulu regulamentu a Comisieli Europeană, di 80%, fu atinsu pi 17 septembriu/ agheazmăciune.

Bucuresti – In Romania, contiinuă/ si duţe ninte Festivalul Naţional di Teatru. Pana pi 13 noiembriu, au loc spectacole giucate în faţa a publicului, după doi ani di pandemie în care evenimentul si desfăşurăă online. Piste 60 di piese sunt bâgate în scenă di teatre di stat şi independente din Bucureşti, din ţară, dar şi dintru xeane. Tema di anulu aestu easte Graniţe fragile. Istorii fluide. La ediţia actuala revine şi secţiunea ‘FNT on air’, cu ună selecţie di spectacule di teatru radiofonic.

Bucureşti – Producţia industrială din Romania va înregistreadză anulu aestua ună scădeare di 1,3% comparativ cu 2021 – estimeadza Comisia Naţionala di Strateghie şi Prognoză. Uidisit a li-ştei, diminuarea preconizată tră producţia şi furnizarea di energhie electrică şi termică va hibă de 7,1%, industria extractivă va înreghistreadză ună scădeare di 4,5%, iar industria prilucrătoare di 0,1%. Tră anulu vinitor, CNSP estimeadză, în Prognoza 2022-2026, varianta di toamnă, ună creaştire a producţilei industrială de 0,5%, cu majorări în industria pielucrătoare şi producţia şi furnizarea di energhie şi cu scădeare în industria extractivă. Iar tru 2024, 2025 şi 2026 creaştirea producţilei industrială va contiinuă cu piste 4 procente cathe an – mai estimeadza Comisia.

Bucuresti – România asiguripseaşte, tru aest momentu, piste 90% di necesarulu di electricitate a Republicălei Moldova, declarăă ministrulu di externe, Bogdan Aurescu, la un postu di televiziune. El menţionăă că situaţia este gravă în ţara viţină, dependentă 100% di resursie externe în ţe mutreaşte gazulu şi energhia electrică. Bogdan Aurescu mai spusie că România u are agiutată Republica Moldova şi cu furnizarea di păcură/cătrane şi leamne di foc. Romania feaţe ninca şi apel la comunitatea internaţională tra să acoordă granturi Chişinăului ca să poată să acuumpără energhie di p păzarea liberă. Dupa invazia rusa, Ucraina nu mata putu să expoortă energhie electrică în Republica Moldova. Totunăoară, compania rusă Gazprom are anunţată, in octombriu, diminuarea a livrărilor di gaze cătră Ripublica Moldova, respectiv maşi 5,7 milioane di metri cubi pi mes, motivânda aeastă reduţire prin disputile/niachicăserile cu Chişinăulu asupra a platălei a gazilor şi refuzulu a operatorului ucrainean a conductilor tra să ofeeră un serviciu integral tră transportul a lu-ştor gaze. Președintile a Ripublicălei Moldova Maia Sandu declarăă că țara si confruntă cua ţea mai gravă criză energhetică din istoria a lei.

Autor: Camera Ştirilor

Armânipsure: Hristu Steriu