Hâbări dit bana românească şi internaţională

XXX — Duşi ază Kiev, președinta a Comisilei Europeană, Ursula von der Leyen, și șefulu a diplomațiilei UE, Josep Borrell, au condamnată ferm/salame ataculu oribil şi fără discernământu/ fara alidzeare a li armată ruse contra a civil’lor care si aflaa în gara di Kramatorsk. Demnitaril’i european’i au anuntată si un nou agiutor militar in valoare di 500 di milioane di euro tră Ucraina. Totunaoară, el’i anunţară turanrea/v’inearea nâpoi a misiunilei UE la Kiev. In delegatia europeana si aflăă si premierulu slovac Eduard Heger. Doauă rachete rusești agudiră ună gară din Kramatorsk, tru estul a Ucrainălei, şi vâtămară mai multu di 39 di oamin’i și răninda aproximativ 100. Stația, in care si aflaa m’il’e di persoane, eara folosită tră evacuarea din zonile bombardate di forțile rusești. Totunăoară, presedintile Volodimir Zelenski spune că distrudzerile di la Borodianka (căsăbă situat la nord-vestu de Kiev și loat recentu napoi di ucrainean’i) sunt mult mai ti puvrie” di cât aţeale din Bucea, iu fură fapte masacre. Moscova neagă că forţile a lei s-aiba vătămată civil’i. Tot ază, UE aprobăă un al ţinţelea pachet di sancţiun’i contra a li Moscovă, care pruveade un embargo asupra a cărbunelui şi închl’idirea a porturilor europeane tră navile ruseşti. Aestu pachet extinde şi mai multu lista neagră, afectânda veniturile/păradzâl’i a sute di oligarhi şi responsabil’i politiţ din Rusia, Belarus şi din zonile separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din Ucraina.

Newsroom, 08.04.2022, 22:43

XXX — Duşi ază Kiev, președinta a Comisilei Europeană, Ursula von der Leyen, și șefulu a diplomațiilei UE, Josep Borrell, au condamnată ferm/salame ataculu oribil şi fără discernământu/ fara alidzeare a li armată ruse contra a civil’lor care si aflaa în gara di Kramatorsk. Demnitaril’i european’i au anuntată si un nou agiutor militar in valoare di 500 di milioane di euro tră Ucraina. Totunaoară, el’i anunţară turanrea/v’inearea nâpoi a misiunilei UE la Kiev. In delegatia europeana si aflăă si premierulu slovac Eduard Heger. Doauă rachete rusești agudiră ună gară din Kramatorsk, tru estul a Ucrainălei, şi vâtămară mai multu di 39 di oamin’i și răninda aproximativ 100. Stația, in care si aflaa m’il’e di persoane, eara folosită tră evacuarea din zonile bombardate di forțile rusești. Totunăoară, presedintile Volodimir Zelenski spune că distrudzerile di la Borodianka (căsăbă situat la nord-vestu de Kiev și loat recentu napoi di ucrainean’i) sunt mult mai ti puvrie” di cât aţeale din Bucea, iu fură fapte masacre. Moscova neagă că forţile a lei s-aiba vătămată civil’i. Tot ază, UE aprobăă un al ţinţelea pachet di sancţiun’i contra a li Moscovă, care pruveade un embargo asupra a cărbunelui şi închl’idirea a porturilor europeane tră navile ruseşti. Aestu pachet extinde şi mai multu lista neagră, afectânda veniturile/păradzâl’i a sute di oligarhi şi responsabil’i politiţ din Rusia, Belarus şi din zonile separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din Ucraina.

Bucureşti – Guvernul di la Bucureşti adoptăă ună apofase prin care stabileaşte cum va l’ia păradz cetăţean’il’i român’i care găzduiescu/aproache in casă refugiaţ din Ucraina. Aeştia lipseaşte să depună în primile trei dzâle lucrătoare a catheunui mes, tră mesulu precedentu, la autorităţăle publiţe locale, ună căftare/cerere în care precizeadză numirulu a persoanilor găzduite, numa a luştor, localităţâle din care declară că provin şi intervalul de timpu tră care si solicită decontarea a hărgilor. Păradzâl’i sunt viraţ în termen di 10 dzâle lucrătoare di la apruchearea a situaţiilor chentralizate. Ţel’i care găzduiescu refugiaţ din Ucraina pot să l’ia 70 di lei pi dzuuă (circa 14 euro) tră ună persoană. Di la arhiusita a invazilei a li Rusie în ţara veţină, piste 650 di m’il’e di cetăţean’i ucrainean’i au intrată în România.

Bucuresti – România înregistrăă, anulu trecut, ună creaştire economică di 5,9%, comparativ cu 2020 — uidisit a ţilor mai nale date provizorii publicate di Institutulu Naţional di Statistică. Datile spun ună contribuţie mai m’ică a investiţiilor la creaştirea economică di anulu trecut, di la 0,9 la 0,6%. Cifrile anuntate di INS mai spun ună scădeare di 0,1 procente în ultimul trimestru ditru 2021 faţă di aţel’i 3 meşi anteriari.

Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu