Hâbări dit bana românească şi internaţională

Bruxelles — Prezenţă, ază, la Bruxelles la reuniunea extraordinară a NATO, sefil’i di stat şi di guvernu di aţeale 30 di ţări membre aprobară 4 nalei grupuri di alumtă în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria. Aestea va suplimentedza aţeale 4 grupuri care sunt deja în țările baltiţe și Polonia. Secretarulu Gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, declarăă ca, va fi consolidata apărarea pia mare și în spațiul aerian, va hibă faptă ma sănătoasă securitatea cibernetică, iar armata Ucrainălei va hibă echipata cu sisteme anti-tanc și antiarchetă, ama si cu echipamente tră detectarea și protejarea în fața/dinintea a armilor nculeare și chimiţe. El preciză ca nu va hibă pitricute trupe în fosta republica sovietica. Aliațăl’i fac aţea ţi pot tra sa susțănă Ucraina cu arme, tra să poată ucrainean’il’i să si apără, ama avem responsabilitatea să evităm ca aestu să devină/agiungă un polim în Europa, mai dzâse Jens Stoltenberg. Pi di alta parte, NATO câftăă a Chinălei să nu da agiutor a Moscovălei economic sau militar. Totunăoară, fu condamnată invazia Rusil’ei în Ucraina tru aţel’i mai puterniţ termen’i posibil’i, Alianta îl’i câftă a președintelui rus Vladimir Putin să curmă imediat polimulu și feaţe apel la Belarus să dănăsească complictatea. Prezentu la Bruxelles, arada di premierul Nicolae Ciucă, președintile Klaus Iohannis (…) a sublinie faptul că faţirea ma mare ea prezenţălei aliată în România, la Marea Neagră şi pi întreg Flancul Estic reprezintă un obiectiv strateghic al ţarâlei a noastră, ca răspunsu la implicaţiile a agresiunilei rusă asupra a securitatilei europeană şi euroatlantică, iar aestă prezenţă consolidată lipseaşte să hibă unitară, echilibrată şi coerentă, di la Marea Baltică la Marea Neagră. La reuniune fu prezentu si preşedintele SUA, Joe Biden. Aestua fu al doilea summit extraordinar a Alianțălei Nordu-Atlantică di anulu aestu, după ţel din 25 februariu.

Newsroom, 24.03.2022, 22:58

Bruxelles — Prezenţă, ază, la Bruxelles la reuniunea extraordinară a NATO, sefil’i di stat şi di guvernu di aţeale 30 di ţări membre aprobară 4 nalei grupuri di alumtă în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria. Aestea va suplimentedza aţeale 4 grupuri care sunt deja în țările baltiţe și Polonia. Secretarulu Gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, declarăă ca, va fi consolidata apărarea pia mare și în spațiul aerian, va hibă faptă ma sănătoasă securitatea cibernetică, iar armata Ucrainălei va hibă echipata cu sisteme anti-tanc și antiarchetă, ama si cu echipamente tră detectarea și protejarea în fața/dinintea a armilor nculeare și chimiţe. El preciză ca nu va hibă pitricute trupe în fosta republica sovietica. Aliațăl’i fac aţea ţi pot tra sa susțănă Ucraina cu arme, tra să poată ucrainean’il’i să si apără, ama avem responsabilitatea să evităm ca aestu să devină/agiungă un polim în Europa, mai dzâse Jens Stoltenberg. Pi di alta parte, NATO câftăă a Chinălei să nu da agiutor a Moscovălei economic sau militar. Totunăoară, fu condamnată invazia Rusil’ei în Ucraina tru aţel’i mai puterniţ termen’i posibil’i, Alianta îl’i câftă a președintelui rus Vladimir Putin să curmă imediat polimulu și feaţe apel la Belarus să dănăsească complictatea. Prezentu la Bruxelles, arada di premierul Nicolae Ciucă, președintile Klaus Iohannis (…) a sublinie faptul că faţirea ma mare ea prezenţălei aliată în România, la Marea Neagră şi pi întreg Flancul Estic reprezintă un obiectiv strateghic al ţarâlei a noastră, ca răspunsu la implicaţiile a agresiunilei rusă asupra a securitatilei europeană şi euroatlantică, iar aestă prezenţă consolidată lipseaşte să hibă unitară, echilibrată şi coerentă, di la Marea Baltică la Marea Neagră. La reuniune fu prezentu si preşedintele SUA, Joe Biden. Aestua fu al doilea summit extraordinar a Alianțălei Nordu-Atlantică di anulu aestu, după ţel din 25 februariu.

Bruxelles – Preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, partiicipă, ază şi mâne, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European. La reuniune fu invitat să participă şi liderulu di la Casa Albă, Joe Biden, ca ună reconfirmare a unitatilei şi a coordonarilei transatlantică stresă în contextul di securitate actual generat di agresiunea a li Rusie contra a li Ucraină. Aghenda de discuţii a Consiliului European vizeadză, în principal, evoluţiile di securitate din Ucraina, cu accentu pi agiutorulu dat di cătră UE a liştei ţară în plan politic, financiar, material şi uminitar. Va hibă zburâte/abordate şi modalităţâle di agiutor în plan european a refugiaţâlor ucrainean’i. Totunăoară, șefil’i di stat şi di guvernu va agreadză Busola Strateghică, instrumentu care va asiguripsească ună ghidare la nivel strateghic, tră următoarea decadă, a acţiun’ilor în materie di securitate şi apărare la nivelul UE. La Consiliul European va mai hibă abordate, totunăoară, situaţia a preţurilor la energhie, misurile di agiutor a categoriilor aţeale mai vulnerabile şi de susţânere, pi termen şcurtu, a mediului di afaceri.

Kiev – Preşedintile ucrainean, Volodimir Zelenski, feaţe apel ca oamin’il’i din întreaga lume să iasă în stradă, ază, la un mes di la arhiusita a invazilei a li Rusie şi în contextul în care mai mulţă căsabadz ucrainean’i suntu supuşi a unor nale atacuri a forţilor ruse. Statulu Major a li Ucraină informă că alumtile continuă în varliga a căsăbălui asediat Izium, iar în reghiunea estică Doneţk majoritatea a unităţâlor militare ucraineane sunt atacate. Operaţiun’ile di alumtă contiinuă şi în nordul a ţarălei, iu fură raportate focuri a li artilerie rusă asupra a căsăbadzălor Kalinivka, Horinka, Romanovka şi asupra a suburbiilor di nord-vestu a Kievului.

Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu