Hâbari dit bana românească şi internaţională

BUCUREŞTI – Preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, va participa, mâne, la reuniunea extraordinară a şefilor di stat şi di guvernu din ţările membre NATO, organizată la Cartierulu Gheneral a Alianţălei di Bruxelles – are informată Administraţia Prezidenţială di Bucureşti. Reuniunea easte convocată în contextul a agresiunilei militară ilegală a Federaţiilei Rusă contra a Ucrainei şi a creşterilei semnificativă a riscurilor şi fuvirsirilor la adresa a securitatilei reghională, europeană şi euroatlantică – si precizeadză într-un comunicat transmis a presălei. În cadrul a reuniunilei, lideril’i aliaţă va analizeadză impactul a li actuală criză asupra a situaţilei di securitate pi Flancul estic al NATO, inclusiv la Marea Neagră, pricum şi asupra a întregului spaţiu euroatlantic. Ază, secretarulu gheneral Jens Stoltenberg declarăă că lideril’i a statilor NATO va-şi reafiirma agiutorulu tră Ucraina în cadrulu a summitului di la Bruxelles. Uidisit a ofiţialului, va hibă loate misuri di consolidare a Flancului Estic, urmânda să hibă pitricute patru batalioane NATO în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria. ”Aliațâl’i sunt uniță tru agiutarea a poporului curajos a li Ucraină. (…) lipseaşte să bitisească aestu polim și să participe la diplomație reală”, mai spus Stoltenberg. El sumcundil’e, totunăoară, ca ”Rusia lipseaşte să achicăsească că nu poate să amintă un polim nuclear și să dănăsească cu aestă fuvirsire”.

Newsroom, 23.03.2022, 22:51

BUCUREŞTI – Preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, va participa, mâne, la reuniunea extraordinară a şefilor di stat şi di guvernu din ţările membre NATO, organizată la Cartierulu Gheneral a Alianţălei di Bruxelles – are informată Administraţia Prezidenţială di Bucureşti. Reuniunea easte convocată în contextul a agresiunilei militară ilegală a Federaţiilei Rusă contra a Ucrainei şi a creşterilei semnificativă a riscurilor şi fuvirsirilor la adresa a securitatilei reghională, europeană şi euroatlantică – si precizeadză într-un comunicat transmis a presălei. În cadrul a reuniunilei, lideril’i aliaţă va analizeadză impactul a li actuală criză asupra a situaţilei di securitate pi Flancul estic al NATO, inclusiv la Marea Neagră, pricum şi asupra a întregului spaţiu euroatlantic. Ază, secretarulu gheneral Jens Stoltenberg declarăă că lideril’i a statilor NATO va-şi reafiirma agiutorulu tră Ucraina în cadrulu a summitului di la Bruxelles. Uidisit a ofiţialului, va hibă loate misuri di consolidare a Flancului Estic, urmânda să hibă pitricute patru batalioane NATO în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria. ”Aliațâl’i sunt uniță tru agiutarea a poporului curajos a li Ucraină. (…) lipseaşte să bitisească aestu polim și să participe la diplomație reală”, mai spus Stoltenberg. El sumcundil’e, totunăoară, ca ”Rusia lipseaşte să achicăsească că nu poate să amintă un polim nuclear și să dănăsească cu aestă fuvirsire”.

BUCUREŞTI – Ministrulu român a Investiţiilor şi Proiectelor Europeane, Dan Vîlceanu, declarăă, ază, că România va mai aibă anulu aestua doauă căftri di plată prin PNRR, di aproximativ 6 miliarde di euro. Suma va hibă împărţâtă tru doauă tranşe/cumăţ di câte trei miliarde, pi care Bucureştiul va li soliicită a Bruxellesului în mai şi în octombriu. Ministrulu Vîlceanu spune că nu sunt probleme tru îndeplinirea a obiectivilor din Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă tră atrazerea a păradzălor european’i. Până la bitisit a luştui mes, di aţeale 24 di jaloane, şapte sunt îndeplinite, iar alante în proces di finalizare – preciză ministrulu, după ţe fu audiat în comisia di specialitate din Senat. Suma totală alocată di Uniunea Europeană a României prin PNRR easte di 29,2 miliarde di euro, păradz care va m’eargă cătră reforme şi investiţii.

Bucureşti – Analta Curte di Casaţie şi Justiţie din Romania decise definitiv, ază, că fostul preşedinte Traian Băsescu are colaborată cu Securitatea comunistă. Instanţa supremă respinse, ca nifondat, recursul formulat di aestua, hiinda menţănută decizia din septembriu 2019 pronunţată di Curtea di Apel Bucureşti, care avea admisă actiunea a Consiliului Naţional tră Studiarea Arhivilor a Securitatlei. Uidisit CNSAS, Traian Băsescu deade note informative ţi si parecă dusiră la menţânirea în ţară a unui coleg di la Marină. Din documentile depuse în instanta mai rezultă că Băsescu s-pare s-aibă avută un ofiţer di legătură desemnat di fosta Securitate şi s-aibă dată doauă note informative olografe. Conform CNSAS, pi parcursul a colaborării cu Securitatea, Băsescu are furnizată informaţii prin care si denunţaa activităţ contra a reghimului totalitar comunistu, pricum intenţia di fudzeare tru xinătate şi relaţii cu cetăţean’i xen’i. Traian Băsescu negă/dzâse că nu-I dialihea că fu colaborator a fostălei Securitate, iar tora, dupa decizia ICCJ, anuntăă că va face demersurile legale la CEDO.

BUCUREŞTI – 4.521 di cazuri nale di persoane infectate cu SARS-CoV-2 fură înreghistrate tru ultimele 24 di ore în România, cu 619 mai puţâne faţă di dzuua anterioară – informăă, ază, ministerulu Sănătatilei di la Bucureşti. Di la declanşarea a pandemiilei, aoa şi doi an’i, pi teritoriulu a Româniilei fură înreghistrate piste 2,8 milioane cazuri de infectare cu noulu coronavirus, iar circa 65 di m’il’e di oamen’i au murită. Ministrulu a Sănătatilei, Alexandru Rafila, lă recomaandă a român’ilor să respeectă în continuare misurile di protecţie anti-COVID, mai ahoria purtatululu a mascălei în zonile aglomerate şi în mehaniile di transportu, ama precizeadză că instaurarea a unor restricţii, după ţe aeste fură date la nă-parte pi 9 marţu, depăşeaşte competenţa şi putearea a instituţilei pi care o/u conduţe. Reprezentanţâl’i a Organizaţilei Mondială a Sănătatilei consiideră că multe di ţările europeane li soasire multu brusc misurile anti-COVID şi se confruntă tora cu ună creaştire importantă a numirului di cazuri. Printră aeste state si numiră Marea Britanie, Irlanda, Grecia, Cipru, Franţa, Italia şi Germania.

Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor

Armănipsire: Hristu Steriu