Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hâbări dit bana românească şi internaţională

BUCUREŞTI – Preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, discutăă/zburâ, ază, la Bucureşti, cu preşedinta a Comisilei Europeană, Ursula von der Leyen, dispre intensificarea/faţirea ma mare a agiutorului umanitar tră Ucraina viţină. Şefulu a statului preciză că si lucrează tră operaţionalizarea cât mai rapidă a chentrului loghistic di pi teritoriul a Româniilei, care va permită colectarea şi transportul a donaţiilor internaţionale cătră Ucraina invadată di trupile ruseşti. El dzâse/anunţăă că România intenţioneadză să acceseadză, în perioada următoare, fondurile disponibile la nivel european, tra să ghestioneadză cât mai ghine fluxul masiv dia rifugiaţ di pi teritoriul a l’ei. Tru arada lei, şefa Comisilei Europeană afirmăa că România oferi/deade un exemplu tră întreaga lume, cum şi câi di rapid si mobilizăă tra să agiuută refugiaţăl’i ucrainean’i. Tot azăi, preşedintile Klaus Iohannis lu apruche pi Analtul Comisar a Naţiun’ilor Unite tră-a Refugiaţ, Filippo Grandi, cu care zburâ/discutăa dispre agiutorulu dat a persoanilor refugiate din Ucraina, ama şi a Republicălei Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), confruntată cu un fluxu masiv di ucrainean’i fudziţ din ţară. Klaus Iohannis informă asupra a situaţilei actuală, a pregătirilei şi a răspunsului a Bucurestiului la aestă criză. Analtul Comisar Filippo Grandi salutăă reacţia rapidă a autorităţâlor române şi eforturile depuse în direcţia a ghestionarilei a li situaţie excepţională a fluxurilor di refugiaţ.

Hâbări dit bana românească şi internaţională
Hâbări dit bana românească şi internaţională

, 03.03.2022, 22:53

BUCUREŞTI – Preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, discutăă/zburâ, ază, la Bucureşti, cu preşedinta a Comisilei Europeană, Ursula von der Leyen, dispre intensificarea/faţirea ma mare a agiutorului umanitar tră Ucraina viţină. Şefulu a statului preciză că si lucrează tră operaţionalizarea cât mai rapidă a chentrului loghistic di pi teritoriul a Româniilei, care va permită colectarea şi transportul a donaţiilor internaţionale cătră Ucraina invadată di trupile ruseşti. El dzâse/anunţăă că România intenţioneadză să acceseadză, în perioada următoare, fondurile disponibile la nivel european, tra să ghestioneadză cât mai ghine fluxul masiv dia rifugiaţ di pi teritoriul a l’ei. Tru arada lei, şefa Comisilei Europeană afirmăa că România oferi/deade un exemplu tră întreaga lume, cum şi câi di rapid si mobilizăă tra să agiuută refugiaţăl’i ucrainean’i. Tot azăi, preşedintile Klaus Iohannis lu apruche pi Analtul Comisar a Naţiun’ilor Unite tră-a Refugiaţ, Filippo Grandi, cu care zburâ/discutăa dispre agiutorulu dat a persoanilor refugiate din Ucraina, ama şi a Republicălei Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), confruntată cu un fluxu masiv di ucrainean’i fudziţ din ţară. Klaus Iohannis informă asupra a situaţilei actuală, a pregătirilei şi a răspunsului a Bucurestiului la aestă criză. Analtul Comisar Filippo Grandi salutăă reacţia rapidă a autorităţâlor române şi eforturile depuse în direcţia a ghestionarilei a li situaţie excepţională a fluxurilor di refugiaţ.


Bruxelles — Miniştril’i european’i di Interne, reuniţ la Bruxelles, conveniră să acordă protecţie temporară tru UE a refugiaţâlor ţi fug di polimulu din Ucraina, anunţăă comisarulu european tră Afaceri Interne, Ylva Johansson. Ea nu preciză de si misura va să si apliică şi a refugiaţâlor care fug din Ucraina, ama care nu au cetăţenie ucraineană. În principiu, cetăţean’il’i ucrainean’i şi persoanile rezidente în Ucraina, pricum şi membril’i a familiilor a lor strimutaţ din cauza conflictului va hibă eligibili tră protecţie în UE. Cetăţean’il’i non-ucrainean’i şi apatridzâl’i rezidenţâ legal’i în Ucraina, care nu pot să reviină în ţara sau în reghiunea di origine, pricum şi solicitanţâl’i di azil sau beneficiaril’i di protecţie internaţională şi membril’i a familiilor a lor va l’ia, şi el’i, protecţie tru Uniune. Alante persoane, care si află în Ucraina tra şcurtă şedeare şi care pot să si toarnă/revină în siguranţă în ţările di orighine, nu sunt vizate di aestă protecţie temporară în blocul comunitar. Cu toate aeste, a lor lipseaşte să lă si permită acces/intrare în Uniune tră tranzit cătră ţările a lor di orighine. Uidisit a Naţiun’ilor Unite, 1 milion di ucrainean’i şi-au părăsită ţara di la arhiusita a invazilei rusească, iar ţel’i mai mulţă di el’i agiumsiră în statile viţine: Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.


București — Epidemia di coronavirus îşi menţăne tendinţa discrescătoare/di scădeare în România. Ază fură raportate piste 5950 di cazuri nale. Totunăoară, fură spuse/anunţate si 114 decese, di care 9 di nainte/anterioare. Scădzu şi numirulu a pacienţâlor internaţ la terapie intensivă, sunt circa 850 în prezentu. În ţe mutreaşte vaccinările, ţel mai recentul bilanţu spune/indiică faptul că maşi vară 700 di persoane feaţiră prima doză tru 24 di ore. Ministrulu român a Sănătatlei, Alexandru Rafila, prezentă/spuse ună serie di propuneri di relaxare a restricţiilor anti-COVID. Întră aestea, renunţarea la obligaţia di purtare mască/prosopidă di protecţie în aer liber, acces fără certificat vearde în chentre comerciale, hoteluri, restaurante sau în instituţii publice, creaşterea gradului di ocupare în chinematografe, săl’iuri di sport şi di spectacol şi posibilitatea di organizare evenimente private cu un numer mai mare di participanţâ.


Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor


Armânipsire: Hristu Steriu

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 06 November 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI SUA. Prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis și premierlu Marcel Ciolacu pitricură hiratimati adză al Donald Trump tră victoria a lui...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 06 October 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
(sursa foto: mapn facebook)
Hăbărli Sunday, 01 September 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 28 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Tuesday, 27 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 25 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

NOMINALIZARE. Premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, lidirul PSD, fu aleptu ufițialu candidat PSD tră yinitoarili alidzeri prezidințiale tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 19 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

DALGA DI CALDURA. Ună dalgă di căldură niacumtinată easti dimăndată tru România, cu alerti di codu aroșu, portocaliu și galbinu apufusiti...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 14 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Ancheta. București, ancheta s’duţi ma largu tu ligătură cu oamiñilli ţi muriră ciudiosu, aestă primveară la Spitalu „Sâmtulu...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company