Hâbări dit bana românească şi internaţională
BUCUREŞTI – Preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, discutăă/zburâ, ază, la Bucureşti, cu preşedinta a Comisilei Europeană, Ursula von der Leyen, dispre intensificarea/faţirea ma mare a agiutorului umanitar tră Ucraina viţină. Şefulu a statului preciză că si lucrează tră operaţionalizarea cât mai rapidă a chentrului loghistic di pi teritoriul a Româniilei, care va permită colectarea şi transportul a donaţiilor internaţionale cătră Ucraina invadată di trupile ruseşti. El dzâse/anunţăă că România intenţioneadză să acceseadză, în perioada următoare, fondurile disponibile la nivel european, tra să ghestioneadză cât mai ghine fluxul masiv dia rifugiaţ di pi teritoriul a l’ei. Tru arada lei, şefa Comisilei Europeană afirmăa că România oferi/deade un exemplu tră întreaga lume, cum şi câi di rapid si mobilizăă tra să agiuută refugiaţăl’i ucrainean’i. Tot azăi, preşedintile Klaus Iohannis lu apruche pi Analtul Comisar a Naţiun’ilor Unite tră-a Refugiaţ, Filippo Grandi, cu care zburâ/discutăa dispre agiutorulu dat a persoanilor refugiate din Ucraina, ama şi a Republicălei Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), confruntată cu un fluxu masiv di ucrainean’i fudziţ din ţară. Klaus Iohannis informă asupra a situaţilei actuală, a pregătirilei şi a răspunsului a Bucurestiului la aestă criză. Analtul Comisar Filippo Grandi salutăă reacţia rapidă a autorităţâlor române şi eforturile depuse în direcţia a ghestionarilei a li situaţie excepţională a fluxurilor di refugiaţ.
Newsroom, 03.03.2022, 22:53
Bruxelles — Miniştril’i european’i di Interne, reuniţ la Bruxelles, conveniră să acordă protecţie temporară tru UE a refugiaţâlor ţi fug di polimulu din Ucraina, anunţăă comisarulu european tră Afaceri Interne, Ylva Johansson. Ea nu preciză de si misura va să si apliică şi a refugiaţâlor care fug din Ucraina, ama care nu au cetăţenie ucraineană. În principiu, cetăţean’il’i ucrainean’i şi persoanile rezidente în Ucraina, pricum şi membril’i a familiilor a lor strimutaţ din cauza conflictului va hibă eligibili tră protecţie în UE. Cetăţean’il’i non-ucrainean’i şi apatridzâl’i rezidenţâ legal’i în Ucraina, care nu pot să reviină în ţara sau în reghiunea di origine, pricum şi solicitanţâl’i di azil sau beneficiaril’i di protecţie internaţională şi membril’i a familiilor a lor va l’ia, şi el’i, protecţie tru Uniune. Alante persoane, care si află în Ucraina tra şcurtă şedeare şi care pot să si toarnă/revină în siguranţă în ţările di orighine, nu sunt vizate di aestă protecţie temporară în blocul comunitar. Cu toate aeste, a lor lipseaşte să lă si permită acces/intrare în Uniune tră tranzit cătră ţările a lor di orighine. Uidisit a Naţiun’ilor Unite, 1 milion di ucrainean’i şi-au părăsită ţara di la arhiusita a invazilei rusească, iar ţel’i mai mulţă di el’i agiumsiră în statile viţine: Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.
București — Epidemia di coronavirus îşi menţăne tendinţa discrescătoare/di scădeare în România. Ază fură raportate piste 5950 di cazuri nale. Totunăoară, fură spuse/anunţate si 114 decese, di care 9 di nainte/anterioare. Scădzu şi numirulu a pacienţâlor internaţ la terapie intensivă, sunt circa 850 în prezentu. În ţe mutreaşte vaccinările, ţel mai recentul bilanţu spune/indiică faptul că maşi vară 700 di persoane feaţiră prima doză tru 24 di ore. Ministrulu român a Sănătatlei, Alexandru Rafila, prezentă/spuse ună serie di propuneri di relaxare a restricţiilor anti-COVID. Întră aestea, renunţarea la obligaţia di purtare mască/prosopidă di protecţie în aer liber, acces fără certificat vearde în chentre comerciale, hoteluri, restaurante sau în instituţii publice, creaşterea gradului di ocupare în chinematografe, săl’iuri di sport şi di spectacol şi posibilitatea di organizare evenimente private cu un numer mai mare di participanţâ.
Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor
Armânipsire: Hristu Steriu
