Hâbări dit bana românească şi internaţională

Bucuresti — Preşedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, participăă ază în sistem di videoconferinţă la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9, pi care o/u găzdui/apănghisi împreună cu preşedintile a Polonilei, Andrzej Duda. El precizăă pi ună reţeauă di socializare că în intervenţia lui câftă îmbunătăţarea coerentă şi unitară a posturâlei di descurajare şi apărare pi flancul estic, în special la Marea Neagră. Uidisit a preşedintelui ali Românie, ţările care fac parte di-tru aţist format sunt arada di poporulu ucrainean, di instituţiile şi di reprezentanţâl’i a lei alepţâ în mod democratic. Totunăoară, contiinuă să agiută pi demplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainâlei, precum şi îndreptul a liştei tra să-şi aleagă liber propria politică externă. Tot aţeluşi lucru easte valabil şi tră Republica Moldova şi Georgia. Klaus Iohannis participă ază si la reuniunea extraordinară a şefilor di stat şi di guvernu din statele NATO. Tot ază, Consiliul Europei decise să suspendă” iţe participare a diplomațălor și delegațălor ruși în principalile a lei organisme cu efectu imediat”, ca răspunsu la ataculu armat” contra a Ucrainălei. Decizia nu mutreaște ama Curtea Europeană a Drepturilor a Omului (CEDO), brațulu judiciar a Consiliului, care va contiinuă să oferă protecție a cetățenilor ruși, relateaza AFP.

Newsroom, 25.02.2022, 22:59

Bucuresti — Preşedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, participăă ază în sistem di videoconferinţă la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9, pi care o/u găzdui/apănghisi împreună cu preşedintile a Polonilei, Andrzej Duda. El precizăă pi ună reţeauă di socializare că în intervenţia lui câftă îmbunătăţarea coerentă şi unitară a posturâlei di descurajare şi apărare pi flancul estic, în special la Marea Neagră. Uidisit a preşedintelui ali Românie, ţările care fac parte di-tru aţist format sunt arada di poporulu ucrainean, di instituţiile şi di reprezentanţâl’i a lei alepţâ în mod democratic. Totunăoară, contiinuă să agiută pi demplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainâlei, precum şi îndreptul a liştei tra să-şi aleagă liber propria politică externă. Tot aţeluşi lucru easte valabil şi tră Republica Moldova şi Georgia. Klaus Iohannis participă ază si la reuniunea extraordinară a şefilor di stat şi di guvernu din statele NATO. Tot ază, Consiliul Europei decise să suspendă” iţe participare a diplomațălor și delegațălor ruși în principalile a lei organisme cu efectu imediat”, ca răspunsu la ataculu armat” contra a Ucrainălei. Decizia nu mutreaște ama Curtea Europeană a Drepturilor a Omului (CEDO), brațulu judiciar a Consiliului, care va contiinuă să oferă protecție a cetățenilor ruși, relateaza AFP.

BUCUREŞTI – România easte pregătită/etimă să aproache un numir mare di refugiaţ din Ucraina veţină – declarăă, ază, ministrulu de Interne, Lucian Bode. Fură intensificate şi mesurile di control şi fură suplimentate turele di serviciu, din cauza fluxului crescut di ucrainean’i care trec frontiera. Bode mai spuse că exiistă resurse tehniţe, loghistiţe şi umane tră organizarea di tăbure di refugiaţ, ca prim răspunsu la criza uminitară din Ucraina. Fură identificate, totunăoară, locurile iu aestea pot să hibă amplasate, existânda şi ună legătură permanentă cu organizaţiile neguvernamentale cu care Departamentul tră Situaţii di Urgenţă colaboreadză, cu Cruţea Roşie şi cu UNICEF. Ţel’i care solicită azil va beneficiadză di servicii medicale timp de 90 di dzâle, iar macă l’ia statutul di refugiat va beneficiadză di tot aţelişi îndrepturi ca şi cetăţean’il’i român’i. Primarulu general a Bucurestiului anuntăă ca exiista un numir estimat di 25 de m’il’e di locuri tră cazarea di urgenţă. El mai spuse ca Primăria poate să oferă circa 5.000 di porţii di mâcare în dzuuă prin cantinile a lei soţiale.

CHIŞINĂU — Parlamentul a Republicălei Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) votăa introduţirea a starilei di urgenţă pi întregulu teritoriu, tră 60 di dâile, ca urmare a invazil’ei rusească din Ucraina veţină. Documentul fu susţânut di 88 di deputaţ, dintr-un total di 101. Aeștia aparțân a tutulor grupurilor parlamentare: partidulu prezidențial pro-occidental Acțiune și Solidaritate (PAS), stânga filorusă comunistă și socialistă și formațiunea populistă Șor. Adoptată la solicitarea a guvernului PAS, starea di urgenţă interdzâţe demonstraţiile în masă şi permite a autoritățâlor să expulzeadză persoanile indezirabile. Uidisit a Radio Chișinău, cetăţean’il’i ucrainean’i va poată să iintra pi teritoriul a Republicălei Moldova invclusiv cu acte di identitate interne şi fără să prezintă certificatul COVID-19. Minoril’i va hibă fi admiși cu certificat di naștere, buletin de identitate internu sau pașaportu. Premierulu Natalia Gavriliţa afirmăă că piste 4.200 di refugiaţ din Ucraina au intrată în Republica Moldova în prima dzuuă a invazilei ruseacă. Majoritatea vrură să-și contiinuă calea spre Uniunea Europeană, am circa 100 au solicitată azil în Republica Moldova. Uidisit a ţelui mai recentu recensământu/catagrafie, din 2014, arada di român’i (unil’i autodeclaraţ moldovean’i), care însumeadză piste 80% di populaţie, în Republica Moldova băneadză circa 180 di m’il’e di etniţ ucrainean’i (6,5%) şi circa 110 m’il’e di etnici ruşi (4%).

Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu