Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hâbări dit bana românească şi internaţională

BUCUREŞTI — Preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, condamnăă fermu, dupa Consiliul Suprem di Aparare a Tarălei pi care lu convocăă ază, agresiunea nijustificata a Rusilei asupra a Ucrainălei viţină. Sefulu a statului consiideră că singura solutie tră depaşire aesta criza estea ţea diplomatica, iar Romania nu va hiba atrapta in conflictul militar din Ucraina. Totunăoară, Klaus Iohannis deade asiguripsiri ca niţiun roman nu lipseaşte să-l’i hibă frică tră siguranta lui si a familileia lui, avanda in vedeare statutulu a tarălei di membru al NATO, care repreziinta ună umbrela, un apanghiu di securitate extrem di solida”. Anterior, Guvernul şi întreaga clasă politică di la Bucureşti îşi declarră, tru arada lor, indignarea faţă di declanşarea polimului din Ucraina, iar prim-ministrulu Nicolae Ciucă convocăă, la nivelul a executivului, task-force-ul tră ghestionarea a situaţilei generată di agresiunea militară rusă. (…) Guvernul anuntăă ca monitorizeadză și evalueadză intrările și ieșirile di gaze naturale pi toate rutile din țară, tra să poată sa l’ia, în funcție di evoluția a situațilei, misurile care si impun. Structurile guvernamentale responsabile sunt pregătite/etime, totunăoară, să asiguripsească misurile necesare tră preluarea, la nevol’ie, a fluxurilor di refugiață. Tot la Bucuresti, ministrulu român a Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, anunţăă că transmise a Misiunilei ale Românie la NATO să caftă activarea a articolului 4 din Tratatul di la Washington, care stabileaşte un mecanismu di consultare întră aliaţ, în contextul a conflictului din Ucraina.

Hâbări dit bana românească şi internaţională
Hâbări dit bana românească şi internaţională

, 24.02.2022, 23:07

BUCUREŞTI — Preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, condamnăă fermu, dupa Consiliul Suprem di Aparare a Tarălei pi care lu convocăă ază, agresiunea nijustificata a Rusilei asupra a Ucrainălei viţină. Sefulu a statului consiideră că singura solutie tră depaşire aesta criza estea ţea diplomatica, iar Romania nu va hiba atrapta in conflictul militar din Ucraina. Totunăoară, Klaus Iohannis deade asiguripsiri ca niţiun roman nu lipseaşte să-l’i hibă frică tră siguranta lui si a familileia lui, avanda in vedeare statutulu a tarălei di membru al NATO, care repreziinta ună umbrela, un apanghiu di securitate extrem di solida”. Anterior, Guvernul şi întreaga clasă politică di la Bucureşti îşi declarră, tru arada lor, indignarea faţă di declanşarea polimului din Ucraina, iar prim-ministrulu Nicolae Ciucă convocăă, la nivelul a executivului, task-force-ul tră ghestionarea a situaţilei generată di agresiunea militară rusă. (…) Guvernul anuntăă ca monitorizeadză și evalueadză intrările și ieșirile di gaze naturale pi toate rutile din țară, tra să poată sa l’ia, în funcție di evoluția a situațilei, misurile care si impun. Structurile guvernamentale responsabile sunt pregătite/etime, totunăoară, să asiguripsească misurile necesare tră preluarea, la nevol’ie, a fluxurilor di refugiață. Tot la Bucuresti, ministrulu român a Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, anunţăă că transmise a Misiunilei ale Românie la NATO să caftă activarea a articolului 4 din Tratatul di la Washington, care stabileaşte un mecanismu di consultare întră aliaţ, în contextul a conflictului din Ucraina.


XXX — Preşedintile ucrainean Volodimir Zelenski decretă ază mobilizarea ghenerală a trupilor ucrainene în contextul a polimului declanşat di Rusia contra a ţarălei. Anterior, el u instituii leadzea marțiala si anunţăă arupirea a relaţiilor diplomatiţe cu Moscova. Poliţia locala dzâse că Rusia lansăă sute di atacuri di la arhiusita a invazilei, pi întregulu teritoriu a tarălei. Uidisit a Kievului, au loc alumpte greale de-a lungul a întreagălei frontieră cu Rusia. Ministerulu a Apărarilei din Ucraina, citat di aghentia Reuters, preciză că trupile ruse au loată prizonieri în timpul a lumptilor. Di la fata locului, di aclo, sunt informatii ca exista morţâ si raniţă. Ministerulu rus a Apărarilei spuse că agudi instalaţii militare ucraineane cu arme di analtă precizie şi promise/tâxi că nu va hibă vizate zonile locuite, cu oamin’i. Președintile rus, Vladimir Putin, afirmăă că easte necesar să hibă protejaț civilil’i din estul rusofil şi separatistu a Ucrainălei. El si plâmse, diznou, că Occidentul nu răspunse căftărilor di securitate fapte di Rusia, care includea garanții că Ucraina nu va fi aprucheată în NATO. Aghențiile internaționale di presă scriu că explozii si avdzâra lângă capitala, Kiev, tru căsăbadzăl’i Harkov, din estu, di lângă frontieră, Mariupol, sud, și Odessa, ţel mai mare port ucrainean la Marea Neagră. Ucraina afiirmă că fu atacată, simultan, dinspre Belarus, Rusia și Crimeea ocupată si că duşmanul suferit cheardiri severe. Lumea occidentala condamnăă fermu ataculu a Rusilei asupra a Ucrainălei. NATO îşi activăă planurile di apărare tra să desfăşoară forţe suplimentare în ţările membre din Europa di Estu şi va aibă mâne un summit prin videoconferinţă, anunţăă secretarulu gheneral Jens Stoltenberg. El mai precizăă că piste 100 di avioane di alumptă fură băgate în alertă. Lipseaşte să răspundim cu ună apofase şi mai mare şi cu ună unitate şi mai puternică. Nu avem planuri să pitreaţim ale NATO în Ucraina. Ţe faţim tora easte defensiv, mai declarăă Stoltenberg.


Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor


Armânipsire: Hristu Steriu

Predizborna kampanja za predsednika države
Actualitati Monday, 02 December 2024

PSD, pi protlu locu la alidzerli parlamentari

PSD inși pi protlu locu la alidzerli parlamentari, iara dupâ yinu AUR, PNL şi USR. După misurarea a cama di 98% ditu secţiili di votari, Partia...

PSD, pi protlu locu la alidzerli parlamentari
Foto: Agerpres
Actualitati Sunday, 01 December 2024

Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ

Anvârliga di 2.500 di militari și spețialișțâ  ditu Ministerlu ali Apârari Naționalâ, Ministerlu a Emburlâchillei di Nuntru și alti...

Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Saturday, 30 November 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a Româniilei dimăndă viniri că amână tră 2 di andreu debatlu ti ună căftari a unlui ditu...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 06 November 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI SUA. Prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis și premierlu Marcel Ciolacu pitricură hiratimati adză al Donald Trump tră victoria a lui...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 06 October 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 01 September 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 28 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Tuesday, 27 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company