Hâbări dit bana românească şi internaţională

BUCUREŞTI — Preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, condamnăă fermu, dupa Consiliul Suprem di Aparare a Tarălei pi care lu convocăă ază, agresiunea nijustificata a Rusilei asupra a Ucrainălei viţină. Sefulu a statului consiideră că singura solutie tră depaşire aesta criza estea ţea diplomatica, iar Romania nu va hiba atrapta in conflictul militar din Ucraina. Totunăoară, Klaus Iohannis deade asiguripsiri ca niţiun roman nu lipseaşte să-l’i hibă frică tră siguranta lui si a familileia lui, avanda in vedeare statutulu a tarălei di membru al NATO, care repreziinta ună umbrela, un apanghiu di securitate extrem di solida”. Anterior, Guvernul şi întreaga clasă politică di la Bucureşti îşi declarră, tru arada lor, indignarea faţă di declanşarea polimului din Ucraina, iar prim-ministrulu Nicolae Ciucă convocăă, la nivelul a executivului, task-force-ul tră ghestionarea a situaţilei generată di agresiunea militară rusă. (…) Guvernul anuntăă ca monitorizeadză și evalueadză intrările și ieșirile di gaze naturale pi toate rutile din țară, tra să poată sa l’ia, în funcție di evoluția a situațilei, misurile care si impun. Structurile guvernamentale responsabile sunt pregătite/etime, totunăoară, să asiguripsească misurile necesare tră preluarea, la nevol’ie, a fluxurilor di refugiață. Tot la Bucuresti, ministrulu român a Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, anunţăă că transmise a Misiunilei ale Românie la NATO să caftă activarea a articolului 4 din Tratatul di la Washington, care stabileaşte un mecanismu di consultare întră aliaţ, în contextul a conflictului din Ucraina.

Newsroom, 24.02.2022, 23:07

BUCUREŞTI — Preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, condamnăă fermu, dupa Consiliul Suprem di Aparare a Tarălei pi care lu convocăă ază, agresiunea nijustificata a Rusilei asupra a Ucrainălei viţină. Sefulu a statului consiideră că singura solutie tră depaşire aesta criza estea ţea diplomatica, iar Romania nu va hiba atrapta in conflictul militar din Ucraina. Totunăoară, Klaus Iohannis deade asiguripsiri ca niţiun roman nu lipseaşte să-l’i hibă frică tră siguranta lui si a familileia lui, avanda in vedeare statutulu a tarălei di membru al NATO, care repreziinta ună umbrela, un apanghiu di securitate extrem di solida”. Anterior, Guvernul şi întreaga clasă politică di la Bucureşti îşi declarră, tru arada lor, indignarea faţă di declanşarea polimului din Ucraina, iar prim-ministrulu Nicolae Ciucă convocăă, la nivelul a executivului, task-force-ul tră ghestionarea a situaţilei generată di agresiunea militară rusă. (…) Guvernul anuntăă ca monitorizeadză și evalueadză intrările și ieșirile di gaze naturale pi toate rutile din țară, tra să poată sa l’ia, în funcție di evoluția a situațilei, misurile care si impun. Structurile guvernamentale responsabile sunt pregătite/etime, totunăoară, să asiguripsească misurile necesare tră preluarea, la nevol’ie, a fluxurilor di refugiață. Tot la Bucuresti, ministrulu român a Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, anunţăă că transmise a Misiunilei ale Românie la NATO să caftă activarea a articolului 4 din Tratatul di la Washington, care stabileaşte un mecanismu di consultare întră aliaţ, în contextul a conflictului din Ucraina.

XXX — Preşedintile ucrainean Volodimir Zelenski decretă ază mobilizarea ghenerală a trupilor ucrainene în contextul a polimului declanşat di Rusia contra a ţarălei. Anterior, el u instituii leadzea marțiala si anunţăă arupirea a relaţiilor diplomatiţe cu Moscova. Poliţia locala dzâse că Rusia lansăă sute di atacuri di la arhiusita a invazilei, pi întregulu teritoriu a tarălei. Uidisit a Kievului, au loc alumpte greale de-a lungul a întreagălei frontieră cu Rusia. Ministerulu a Apărarilei din Ucraina, citat di aghentia Reuters, preciză că trupile ruse au loată prizonieri în timpul a lumptilor. Di la fata locului, di aclo, sunt informatii ca exista morţâ si raniţă. Ministerulu rus a Apărarilei spuse că agudi instalaţii militare ucraineane cu arme di analtă precizie şi promise/tâxi că nu va hibă vizate zonile locuite, cu oamin’i. Președintile rus, Vladimir Putin, afirmăă că easte necesar să hibă protejaț civilil’i din estul rusofil şi separatistu a Ucrainălei. El si plâmse, diznou, că Occidentul nu răspunse căftărilor di securitate fapte di Rusia, care includea garanții că Ucraina nu va fi aprucheată în NATO. Aghențiile internaționale di presă scriu că explozii si avdzâra lângă capitala, Kiev, tru căsăbadzăl’i Harkov, din estu, di lângă frontieră, Mariupol, sud, și Odessa, ţel mai mare port ucrainean la Marea Neagră. Ucraina afiirmă că fu atacată, simultan, dinspre Belarus, Rusia și Crimeea ocupată si că duşmanul suferit cheardiri severe. Lumea occidentala condamnăă fermu ataculu a Rusilei asupra a Ucrainălei. NATO îşi activăă planurile di apărare tra să desfăşoară forţe suplimentare în ţările membre din Europa di Estu şi va aibă mâne un summit prin videoconferinţă, anunţăă secretarulu gheneral Jens Stoltenberg. El mai precizăă că piste 100 di avioane di alumptă fură băgate în alertă. Lipseaşte să răspundim cu ună apofase şi mai mare şi cu ună unitate şi mai puternică. Nu avem planuri să pitreaţim ale NATO în Ucraina. Ţe faţim tora easte defensiv, mai declarăă Stoltenberg.

Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu