Hâbări dit bana românească şi internaţională

Bucuresti – Epidemia di COVID-19 easte într-un regres, imnat nâpoi, semnificativ în România tru ţe mutreaşte numerulu di nale infectări. Aestea au scadzută, septamana care trecu fata di aţea di ma nine/precedenta, cu 30%. Incidenţa cazurilor la m’il’ia di locuitori la nivel judeţean easte şi ea pi scădeare, ama rămâne la nivelul aroşu, piste 3. În Bucureşti incidenţa easte di 32,8 procente. Aproapea 7.700 di nale cazuri di COVID fură spuse, ază, în România, cu piste 4.000 mai puţâne faţă di amu şi ună septămână. Easte ţel mai scădzutulu bilanţu di cathe dzuuă înreghistrat di la arhiusitaa dalgâlei 5 a pandemiilei, năinte cu mai ghine di un mes. Totunăoară, fură anunţate alte 85 di decese asociate a infecţilei cu coronavirus. La Terapie Intensiva sunt internate 1.100 di persoane. În România, ţel mai marile numer di cazuri di persoane infectate cu SARS-CoV-2 di la arhiusita a pandemiilei – 40.018 – si înreghistrăă pi 1 februariu.

Newsroom, 21.02.2022, 22:35

Bucuresti – Epidemia di COVID-19 easte într-un regres, imnat nâpoi, semnificativ în România tru ţe mutreaşte numerulu di nale infectări. Aestea au scadzută, septamana care trecu fata di aţea di ma nine/precedenta, cu 30%. Incidenţa cazurilor la m’il’ia di locuitori la nivel judeţean easte şi ea pi scădeare, ama rămâne la nivelul aroşu, piste 3. În Bucureşti incidenţa easte di 32,8 procente. Aproapea 7.700 di nale cazuri di COVID fură spuse, ază, în România, cu piste 4.000 mai puţâne faţă di amu şi ună septămână. Easte ţel mai scădzutulu bilanţu di cathe dzuuă înreghistrat di la arhiusitaa dalgâlei 5 a pandemiilei, năinte cu mai ghine di un mes. Totunăoară, fură anunţate alte 85 di decese asociate a infecţilei cu coronavirus. La Terapie Intensiva sunt internate 1.100 di persoane. În România, ţel mai marile numer di cazuri di persoane infectate cu SARS-CoV-2 di la arhiusita a pandemiilei – 40.018 – si înreghistrăă pi 1 februariu.

BUCUREŞTI – Camera Deputaţâlor di la Bucureşti aprobăă, ază, proiectul leghislativ mutrinda deshiinţarea a Secţilei tră Investigarea Infracţiun’ilor din Justiţie. Uidisit a proiectului, atribuţiile/puterile a SIIJ sunt priloate di Secţia di urmărire penală şi criminalistică din cadrul a Parchetului di pi lângă Analta Curte di Casaţie şi Justiţie. Cauzele urmeadză să hibă instrumentate di procurori anume desemnaţi di cătră şefulu a Parchetului Gheneral, la propunirea a plenului a Consiliului Superior a li Maghistratură, tră ună perioadă di patru an’i. Ministrulu a Justiţiei în guvernul tripartit, liberalul Cătălin Predoiu, spune că deshiinţarea aşi-numitălei Secţie Specială easte un obiectiv pruvidzut în programulu di guvernare, cu termen clar di realizare, şi si poate să aibă un impactu în procesulu di aderare a Româniilei la spaţiul Schengen. El da asiguripsiri că proiectul di deshiinţare easte rezultatulu a unei consultare transparentă, inclusiv cu parteneril’i extern’i. Înhiinţată di fosta guvernare soţial-democrată, controlată di liderulu PSD din epocă, Liviu Dragnea, între timpu condamnat tră fapte di corupţie, SIIJ fu considerată di experţă un mehanismu tra să intimideadză maghistraţâl’i.

BRUXELLES – Ministrulu român di Externe, Bogdan Aurescu, susţâne necesitatea tra continuare a eforturilor trâ aflarea a unei soluţie diplomatică la criza actuală din Ucraina, concomitentu/diunăoară cu definitivarea cât mai rapidă a unui pachet cuprindzător di sancţiun’i la adresa a Rusil’ei, ca răspunsu ferm şi credibil a Uniunilei Europeană, în coordonare streasă cu Statile Unite, Marea Britanie și Canada. La reuniunea di ază, di la Bruxelles, a miniștrilor european’i di Externe, şefulu a diplomaţiei di la Bucureşti u sublinie importanţa a coordonaril’ei anamisa di Uniunea Europeană și NATO în dosarulu a crizălei din Ucraina. Pi toate glasurile/boţâle ofiţiale, Președințil’e, Guvernu, minister di Externe, Bucureștiul și-are manifestată permanentu/dipriună agiutorulu tră suveranitatea şi integritatea teritorială a țarălei veţină, în cadrulu a frontierilor a lei recunoscute internaţional. Ca țară membră a Uniunilei Europeană și NATO, România si raliee/feaţe arada a sancțiun’ilor decise di aestea la adresa Federațilei Rusă. Presa română afiirmă că, în cazulu a unei invazie rusească în Ucraina, autoritățâle di la București l’ia tru isape și ghestionarea a unui afluxu di rifugiaț din Ucraina. Comunitatea românească di aclo însumeadză piste 400 di m’il’e di oamen’i, majoritatea concentraț în nordul a Bucovinălei, nordul și sudulu a Basarabilei și Țânutulu Herța, teritorii românești anexate di fosta Uniune Sovietică stalinistă tru 1940 și priloate, ca stat succesor/miraşgi, di Ucraina tru 1991, unăoară cu dezintegrarea URSS.

Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu