Hâbări dit bana românească şi internaţională
BUCURESTI — Presedintile a li Romanie, Klaus Iohannis, sublinie oportunitatea a continuarilei a consultarilor si importanta cruţiala a menţânerilei a coordonarilei streasă si a unitatilei aliată si transatlantică tru aeste momente critiţe, si afiirmă intr-un comunicat a li administratie prezidentială. Aesta aduţe aminte ca sefulu a statului participăă, aieri, la invitatia presedintilui SUA, Joe Biden, la ună noaua runda di consultari in format restransu cu lideri aliaţ si a institutiilor a Uniunilei Europeană pi tema ţelor mai recente/nale evolutii di securitate, in contextul a intensificarilei a actiun’ilor provocatoare ale Rusie, dublate di ună retorica tot mai intensa cu scupolu a dezinformarilei si intimidarilei. Presedintile Iohannis scoase tru mighdane/evidentie necesitatea finalizarilei a pachetului cuprindzator di sanctiuni si a transmiterilei unor mesaje clare mutrinda apofasea a utilizarilei promptă a luştor in cazulu a deteriorarilei a li situatie. El accentuă, totunăoară, nevol’ia a li măreare a posturălei di descurajare si aparare, in mod unitar si coerentu, pe intregulu Flancu Estic, di la Marea Baltica la Marea Neagra, singura in misură sa agiută/contribuie la menţănerea a stabilitatilei reghională si la securitatea a Aliantălei in ansamblul a l’ei. Klaus Iohannis reiterat/spuse diznou agiutorul sănătoas/fermu a Romaniilei tră suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainălei si tră îndreptul a liştei tra să decidă in mod liber asupra politicălei a l’ei externă. Totunăoară, sefulu a statului precizăă că Romania eeaste etimă/pregatita sa ghestioneadză toate implicatiile a actualăl’ei criză.
Newsroom, 19.02.2022, 21:46
WASHINGTON – Preşedintile american, Joe Biden, si declarăă convinsu că omologulu-su rus, Vladimir Putin, lo apofasea tra să invadeadză Ucraina, noteadză AFP. Credem/pistipsim că va vizeadză capitala Kiev, un căsabă cu 2,8 milioane di oamen’i fără căbate, insistăă liderulu a administraţilei americană. El adapse, cu toate aestea, că, ahât chiro cât nu si-are faptă/produsă unăo invazie, diplomaţia rămâne totăna ună posibilitate si aduse aminte că secretarulu di stat Antony Blinken urmeadză să si veadă/adună gioi în Europa cu omologulu-su rusescu, Serghei Lavrov.
Berlin — Secretarulu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, îl’i câftă a li Rusie, ază, la Conferinţa di Securitate di la Munchen, să li curmă/dănăsească pregătirile di atac contra a Ucrainălei, în caz contrar va suportă/va străxească consecinţe severe. Nu easte niţeunăoară dip târdzâu/amănat tră Rusia să da năpoi, să dănăsească pregătirile di polim şi să îacaţă să si impliică în negocieri diplomatiţe cu NATO şi aliaţăl’i NATO tra să află ună soluţie politică, declarăă Stoltenberg. Tru arada lui, vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, avertizăă că forţile a Aliantălei Nordu-Atlantică în Europa di Estu va hibă mărite şi mai multu, macă Rusia va ataacă Ucraina. Kamala Harris aduse aminte că SUA desfăşurară, deja, în varliga di 6.000 de militari suplimentari/cama multu în România, Polonia şi Ghermaniia. (…) Romania easte reprezentata, la conferinta, di ministrulu di Externe, Bogdan Aurescu, si di aţel a Apararilei, Vasile Dincu. Tru intervenţia a lui, ministrulu Aurescu spuse diznou/reiteră poziţia a li Românie că actuala criză di securitate di la Marea Neagră nu easte maşi ună criză reghională, că afecteadză securitatea euroatlantică în ansamblu. El si referi ahât la actile di preşcăvil’e/agresiune şi destabilizare cu care si-are confruntată reghiunea tru an’il’i di ma năpoi, di factură convenţională i hibridă, cât şi la încălcările repetate a principiilor fundamentale di dreptu internaţional, pricum suveranitatea, integritatea teritorială şi libertatea di navigaţie, cu impactu negativ asupra oportunităţălor di dezvoltare a reghiunil’ei. Ministrulu român di externe sublinie simasia/importanţa ca statile din reghiune să acţioneadză pro-activ, constructiv şi să coopereadză în vedearea a depăşiril’ei a provocărilor.
Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a hâbărilor
Armânipsire: Hristu Steriu
