Hâbări dit bana românească şi internaţională

Bucuresti – România l’ia tru isape să da la-nă parte restricţiile anti-Covid în funcţie di anumite criterii, pricum scăderea numerului di cazuri nale di infectari, ama şi a numerului a pacienţălor internaţ la terapie intensivă, spuse ministrulu a sănătatilei, Alexandru Rafila. El precizăă, ama, că nu exiistă un calendar a relaxărilor. Autoritaţâle romane raportara, ază, aproapea 22.000 di cazuri nale di COVID-19 după ţi si feaţiră circa 91.500 di teste, tru ultimile 24 di ore, si spusiră un numir di 204 decese, 9 di aestea anterioare a intervalului di referinta. La terapie intensivă sunt internaț 1.155 di pacienți.

Newsroom, 15.02.2022, 22:34

Bucuresti – România l’ia tru isape să da la-nă parte restricţiile anti-Covid în funcţie di anumite criterii, pricum scăderea numerului di cazuri nale di infectari, ama şi a numerului a pacienţălor internaţ la terapie intensivă, spuse ministrulu a sănătatilei, Alexandru Rafila. El precizăă, ama, că nu exiistă un calendar a relaxărilor. Autoritaţâle romane raportara, ază, aproapea 22.000 di cazuri nale di COVID-19 după ţi si feaţiră circa 91.500 di teste, tru ultimile 24 di ore, si spusiră un numir di 204 decese, 9 di aestea anterioare a intervalului di referinta. La terapie intensivă sunt internaț 1.155 di pacienți.

Paris – Preşedintile roman Klaus Iohannis va partiicipă, mâne, la Paris, la invitaţia omologului francez, Emmanuel Macron, la un dineu di lucru informal mutrinda situaţia di securitate din Sahel, iar gioi şi vineri va partiicipă la ţel de-al VI-lea Summit Uniunea Europeană (UE) – Uniunea Africană (UA), organizat la Bruxelles, informăă Administraţia Prezidenţială. În cadrulu a lucrărilor a Summitului, Klaus Iohannis va evidenţiadză eforturile constante ale Românie tru ţe mutreaşte îndeplinirea a obiectivelor comune UE-UA, axate pi pace/irine, securitate şi bună guvernare, agiutarea a sectorului privat şi integrarea economică, dezvoltarea economică sustenabilă prin educaţie, cultură şi formare profesională, finanţare tră creaştere economică şi durabilă, alăxiri climatiţe şi tranziţia energhetică, sisteme di sănătate şi producţia di vaccinuri, spune sursa citată. În marja a participarilei la Summitulu UE – UA, şefulu a statului roman va aibăea şi ună întrevideare cu preşedintile a Parlamentului European, Roberta Metsola.

Bucuresti – Ministrulu roman a Apararilei, Vasile Dîncu, va partiicipă, mâne şi pâimâne, la reuniunea omologilor a lui din statile membre NATO care va să si desfăşoară la Cartierulu Gheneral a alianţălei din Bruxelles. Uidisit cu spusa a MApN, reuniunea reprezintă un reper importantu în planulu a pregătirilei a deciziilor ţe va hibă adoptate di lideril’i a statilor aliate la Summitulu di la Madrid care va aibă loc pi 29 şi 30 cirişar/iunie. Dezbaterile va abordeadză, ca teme chentrale, situaţia di securitate generată di comportamentul agresiv ali Rusie tru viţinata flancului estic al NATO şi implicaţiile tră securitatea Euro-Atlantică, precum şi aspectile subsumate a duţirilei ninte a procesului di adaptare a posturălei di descurajare şi apărare a Alianţălei la nalile condiţii din plan securitar, si spune într-un comunicat al MApN. În marja a reuniunilei, ministrulu Dîncu va partiicipă la cheremonia di semnare a scrisoarilei di aderare a Româniilei la proiectulu NATO Air Battle Decisive Munitions (ABDM), dezvoltat de Divizia di Investiţii tră Apărare a NATO (IS-DI).

XXX — Forțile ruse desfășurate di septămân’i aproapea di granița cu Ucraina acâţară să si toarnă în garnizoanile a lor, anunțăă, ază, ministerulu a Apărarilei di la Moscova, pi fondul a frixilor a Occidental’ilor ligat di ună operațiune militară iminentă. Uidisit AFP, anunțul easte primulu semnu di la Moscova în criza cu occidentalil’i care dureadză di la bitisita anului 2021. Rusia are comasată, din decembrie, piste 100.000 di soldaț la granițile a Ucrainălei, şi duse la frixe, la Kiev, ligat di ună invazie iminentă a liştei țară. Moscova negăă i ţe dorință/vreare di polim, ama câftăă garanții tră securitatea l’ei, cum easte promisiunea că Ucraina nu va adeeră niţeunăoară la NATO, ţea ţe Occidentul refuzăă/nu vru să facă. Anunţul a retradzerilei a unor trupe ruseşti concentrate la frontiera cu Ucraina easte un semnu bun, declarăă, ază, la Moscova, cancelarulu gherman Olaf Scholz, într-ună conferinţă di presă comună cu preşedintile rus Vladimir Putin. Cancelarulu gherman si declarăă convinsu că eforturile diplomatiţe tră evitarea/afirirea a unui conflictu sunt diparte să hibă epuizate/bitisite. Tru arada lui, Vladimir Putin asiguripsi că Rusia nu va polim şi că doreaşte să contiinuă lucrulu în comun cu Occidentul asupra a securitatilei europeană şi tră dezamorsarea crizălei ligate di Ucraina. Liderulu di la Kremlin confirmăă retradzirea parţială a trupilor ruse di la graniţa cu Ucraina, ama acuzăă, totunăoară, Occidentul că nu a vini cu un răspunsu constructiv la căftările a Rusilei mutrinda securitatea europeană şi că mutreaşte să-şi consolideze securitatea în detrimentul/zim’ia a Rusil’ei.

Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu