Hâbări dit bana românească şi internaţională
Bucuresti — Ministerulu roman di externe informeadză că nivelul di alertă tră Ucraina fu mutat ma-nsus, în contextul a ultimelor evoluţii di securitate, şi recomaandă puternic” a cetăţen’ilor român’i să mutreasca şi s-nu facă pi cât si poate deplasări tru aestă ţară şi să aibă ună atenţie ahoria. Totunăoară, si luă decizia a retradziril’ei a personalului diplomatic şi consular niesenţial di la misiunea diplomatică şi ună parte a oficiilor consulare din Ucraina. Fură loate toate misurile mutrinda repatriarea pi bază voluntară” a membrilor di familie a personalului diplomatic şi consular, procesulu hiinda tru aestu moment finalizat tru ţe mutreaşte Ambasada di la Kiev şi Consulatulu Gheneral di la Odessa. MAE recomaandă fermu evitarea deplasărilor în Peninsula Crimeea şi în zona di estu a Ucrainălei, respectiv în reghiunile Doneţk şi Lugansk, precum şi în zona di frontieră a Ucrainăl’ei cu Federaţia Rusă şi Belarus, readucânda aminte că situaţia di securitate si menţâne tensionată şi fluidă. Ministerulu mai anuunţă că easte pregătit să acordă protecţie şi asistenţă consulară a cetăţean’ilor român’i. A luştor lă si recomaandă să-şi notiifică/să şi spună coordonatile a prezenţâlei a lor în Ucraina prin platforma econsulat.ro sau contactânda telefonic ţel mai aprochiatulu oficiu consular. Fu activată ună linie telefonică dedicată a cetăţean’ilor român’i care si aaflă temporar în Ucraina şi care solicită/caftă protecţie şi asistenţă consulară – telefon 0040 -751.084.537.
Newsroom, 13.02.2022, 00:58
Bucuresti — România urmăreaşte cu gaile evoluţia a starilei di securitate din regiune şi easte pregătită să adoptă, arada di aliaţ, aţeale mai uidisite misuri defensive în funcţie di situaţia concretă — spuse diznou ministrulu a apărarilei, Vasile Dîncu, într-ună discuţie prin telefon, aieri, cu omologulu a lui american, Lloyd Austin. Ofiţialul di la Washington sublinie angajamentul fermu şi solidaritatea a li Americă faţă di aliaţăl’i european’i, accentuânda faptul că Articolul 5 a Tratatului Nordu Atlantic, ţe pruveade un răspunsu coordonat în cazulu a atacului a unei ţară NATO, easte şi va rămâne primordial. Tot aieri, secretarulu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, afirmăă că prezenţa trupilor aliate în România easte proba/dovada ţi si veade a solidaritatilei şi a faptului că ţara nu easte singură. El vizităă, aieri, baza militară Mihail Kogălniceanu din sud-estul a Romaniilei, arada di preşedintele Klaus Iohannis. Aoaţe assiră/viniră deja primile transportoare blindate Stryker si suntu aştiptaţ să agiunga 1.000 de militari american’i din Germania, tra să facă mai sănătos Flancul estic a Alianţălei. Prin assirea/agiundzirea a detaşamentului Task Force Cougar, numirulu a militarilor american’i din România va crească la aproapea 2.000. Pi lângă Statele Unite, și Franţa anunţăă că easte dispusă/etimă să pitreacă trupe în România. Membră a NATO din 2004, România găzduia, deja, 900 de militari american’i, 250 di polonezi și 140 di italian’i. Un detaşamentu a Forţilor Aeriane a Statilor Unite din Europa, compus/faptu di aproximativ 150 de militari şi optu aeronave F-16 Fighting Falcon, execuută, arhiusinda di aieri, timp de aproximativ doauă săptămâni, misiun’i di antrenamentu în comun cu militaril’i roman’i. Avioanile americane va execuută şi misiun’i di Poliţie Aeriană Ma-nvărtuşată, împreună cu aeronave italiane, care si aaflă în România din mesulu andreu a anului trecut. Un analtu ofiţial a Pentagonului anunţăă că Statile Unite loara apofase să pitreacă 3.000 de militari suplimentari în Polonia.
Bucuresti – Numiărulu a cazurilor nale di COVID-19 contiinuă să scadă în România. Ază fură spuse 18.750 di cazuri nale di persoane infectate cu SARS-CoV-2 si 157 decese, di care 13 sunt mai vechl’i. Rata di incidenţă COVID-19 calculată la 14 dzâle tră Bucureşti easte, ază, di 38,02 di cazuri la m’il’ia di locuitori. Aesta easte ţea mai marea rată de infectare cu SARS-CoV-2 înreghistrată până tora în Capitală. Autorităţâle di la Bucuresti analizeadză posibilitatea di relaxare a misurilor di protecţie loate în contextul a pandemiilei di COVID-19, gradual, după modelul/iurnechea ţărilor care au depăşită deja cipitulu de infectări a dalgălei actuală, afiirmă seful sefulu a Departamentului tră Situaţii di Urgenţă (DSU), Raed Arafat. In opinia lui, nalile infectări cu SARS-COV-2 au ună tendinţă să descrească, iar, macă aţeasta si menţâne, exiistă posibilitatea să scăpăm di restricţii înăintea sărbătorilor di Paşte. Tru arada lui, coordonatorulu a Campanilei natională di vaccinare contra COVID-19, mediculu militar Valeriu Gheorghiţă, dzâse că, tru v’initor, vaccinarea contra luştui virus va hibă una sezonieră, pi modelul a gripălei, ama vaccinulu va hibă adaptat a variantălei din aţea perioadă. El anunţăă că, in prezentu, rata di vaccinare tru arada populaţil’ei adultă easte di 50,5%.
Chisinau — România susţâne în mod practic eforturile a Republicălei Moldova di reformă, aprochiare di comunitatea europeană, precum şi di creaştere a rezilienţălei în sectoare esenţiale tra cetăţean’i, afirma prim-ministrulu Nicolae Ciucă, după vizita faptă, aieri, la Chişinău. El mai spuse ca România easte primulu partener comercial a li Republică Moldova şi unulu di principalil’i a l’ei investitori. Ună serie di documente bilaterale fură semnate la finalul a şedinţălei comună a guvernilor român şi moldovean, întră aestea fundalui Acordul interguvernamental tră implementarea a unui program di asistenţă în baza a unui agiutor financiar nirambursabil di 100 di milioane di euro din partea a Româniilei. Nicolae Ciucă şi omologulu moldovean Natalia Gavriliţa simnară şi Declaraţia comună tră consolidarea a cooperarilei în domeniul economic şi investiţional. Si mai feaţiră acorduri di cooperare in domeniile a apararilei, justitil’ei si afacerilor interne. Premierulu roman fu aprucheat di presedinta a Republicălei Moldova, Maia Sandu, a cure îl’i transmise susţănerea demplină tră derularea a misurilor di reformă, cama multu în domeniul a statului di dreptu.
Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor
Armânipsire: Hristu Steriu
