Hâbări dit bana românească şi internaţională

BUCURESTI – Guvernul di la Bucuresti va stabilească printr-ună ordonanţă di urgenţă agreată/aprucheată şi di coaliţia PNL-PSD-UDMR aflata la puteare noulu set di misuri tră agiutarea cetăţeanilor afectaţ di creaşterea preţurilor la energhie electrică şi gaze naturale. Anunţul fu faptu di premierulu Nicolae Ciucă după reuniunea Consiliului Tripartit tră Dialog Social. Şefulu a executivului menţionăă că misurile di protecţie va hibă extinse şi după data di 1 aprilie, în baza unui pachet elaborat special tru aţist sensu. Sindicatile dzâc că preţurile la electricitate şi gaz prinde să hibă plafonate, ahât la producător, cât şi la furnizor, tră barim şase meşi di dzâle, macă nu un an, la nivelul a mesului andreu 2020, adică năinte di liberalizarea păzarilei. Totunăoară, patronatile cred că easte nivolie di ună plafonare a preţurilor, ama într-ună manieră unitară, di aformia că ea afecteadză/faţe zimie isa-isa populaţia şi miţâle întreprinderi.

Corina Cristea, 14.01.2022, 23:17

BUCURESTI – Guvernul di la Bucuresti va stabilească printr-ună ordonanţă di urgenţă agreată/aprucheată şi di coaliţia PNL-PSD-UDMR aflata la puteare noulu set di misuri tră agiutarea cetăţeanilor afectaţ di creaşterea preţurilor la energhie electrică şi gaze naturale. Anunţul fu faptu di premierulu Nicolae Ciucă după reuniunea Consiliului Tripartit tră Dialog Social. Şefulu a executivului menţionăă că misurile di protecţie va hibă extinse şi după data di 1 aprilie, în baza unui pachet elaborat special tru aţist sensu. Sindicatile dzâc că preţurile la electricitate şi gaz prinde să hibă plafonate, ahât la producător, cât şi la furnizor, tră barim şase meşi di dzâle, macă nu un an, la nivelul a mesului andreu 2020, adică năinte di liberalizarea păzarilei. Totunăoară, patronatile cred că easte nivolie di ună plafonare a preţurilor, ama într-ună manieră unitară, di aformia că ea afecteadză/faţe zimie isa-isa populaţia şi miţâle întreprinderi.

PARIS – Sefulu a diplomatiilei romană, Bogdan Aurescu, are participată ază, la ţea de-a doaua dzuuă a reuniunilei informală a miniştrilor di externe din statile membre a UE di la Brest, din Franţa. Uidisit a unui comunicat a MAE, aghenda a discuţiilor incluse relaţiile UE-China şi evoluţiile din Mali. Bogdan Aurescu scoase tru migdane că poate să exiistă dişchlidire tră cooperarea cu China, în baza a cadrului agreat la nivelul UE, în domenii precum alăxerile climatiţe, biodiversitate, răspunsul la pandemia di COVID-19 şi dosare internaţionale de interes comun. Totunăoară, aestua exprimăă agiutorulu tră adoptarea di sancţiuni contra a ţilor care încheadică tranziţia democratică din Mali, în completarea misurilor adoptate tru decembrie 2021. La un dejun informal cu reprezentanţâli a Uniunilei Africană, oficialul spuse agiutorulu a Româniilei tră dezvoltarea parteneriatului UE-Africa, cu accentu pe iniţiative şi rezultate concrete, în beneficiul a ambilor continente. In cadrulu a discutiilor di aieri, Bogdan Aurescu susţânuu ună serie di elemente care să reflectă cât mai ghine interesile a Româniilei. El spuse că easte necesară evidenţiarea clară a parteneriatului cu NATO şi SUA si sublinie importanţa a unei reflectare aşi cum si cade/adecvată a situaţilei actuală di securitate di-tru Viţinata Estică, inclusiv din reghiunea extinsă a Marilei Negre.

BUCURESTI – In Romania, DZuua Culturâlei Naţională easte sărbătorită şi anulu aestu prin numiroase concerte, recitaluri, expoziţii, ghidaje sau ateliere di creaţie. “Avem ună borge/datorie sacră. Aţea di să nă onorăm personalităţâle, operile di artă şi patrimoniulu naţional. Îli încurajedzu pi români, di la ţeli mai tineri până la ţeli mai tricuţâli di vârstă, să contiinuă să îşi respectă istoria, identitatea naţională şi tradiţiile, di aformia că aestea reprezintă singura carte di vizită care nu are să îşi cheară niţecându valoarea, declarăă ministrulu a Culturâlei, Lucian Romaşcanu. DZuua a Culturălei Naţională, sărbătorită tru ultimili 12 ani pi 15 ianuarie, dzuua poetului national Mihai Eminescu, îşi derulăă deja îndauă di evenimentile speciale, iar, ază, mai multe personalităţ ale cultură participară la ună sesiune specială tru Aula a li Academie Române.

Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu