Hâbări dit bana românească şi internaţională

XXX — Numirulu di cathe dzuuă di cazuri nale di coronavirus a scadzu, ază, sum 200 in Romania. Fură spus 181 de infectari nale, iar 3 persoane muriră. Are criscută la 80 numerulu a ţilor internat la terapie intensiva. (…) Cazurile globale di COVID-19 inreghistrate di la arhiusita a pandemiil’ei au depasită 200 de milioane di infectari, ama curba nalilor infectari si stabilizeadza, fara sa aibă atinsă/agiumtă recordurile a li chimată di coronavirus din mesulu aprilie. Ţi cara că cifrile sunt in continuare mari, exista optimismu ligat di ună liusoara descreastire a cazurilor saptamanale in Europa si in zona Ameriţălor. Aproapea 30% di populatia mondiala are loată barim ună doza di vaccin, iar piste 15% fu imunizata cu schema completa. La nivel global, numerulu a decesilor asociate COVID-19 agiumse la 4,2 milioane

Leyla Cheamil, 09.08.2021, 22:11

XXX — Numirulu di cathe dzuuă di cazuri nale di coronavirus a scadzu, ază, sum 200 in Romania. Fură spus 181 de infectari nale, iar 3 persoane muriră. Are criscută la 80 numerulu a ţilor internat la terapie intensiva. (…) Cazurile globale di COVID-19 inreghistrate di la arhiusita a pandemiil’ei au depasită 200 de milioane di infectari, ama curba nalilor infectari si stabilizeadza, fara sa aibă atinsă/agiumtă recordurile a li chimată di coronavirus din mesulu aprilie. Ţi cara că cifrile sunt in continuare mari, exista optimismu ligat di ună liusoara descreastire a cazurilor saptamanale in Europa si in zona Ameriţălor. Aproapea 30% di populatia mondiala are loată barim ună doza di vaccin, iar piste 15% fu imunizata cu schema completa. La nivel global, numerulu a decesilor asociate COVID-19 agiumse la 4,2 milioane

XXX — Peşedintile roman Klaus Iohannis declarăă ază că raportul publicat di ONU ligat di alaxerile climatiţe lipseaşte să hibă un semnal di alarmă tră toţ şi că are să si impliica activ în procesile care vizeadză rezolvarea a crizălei climatică. El adapse că lipseaşte acţionat fermu, coordonat la nivel naţional, european şi internaţional, tra să se implementeadză politiţ publiţe adecvate. Magnitudinea şi ritmul accelerat în care au loc aeste alăxeri cauzate di acţiunea umană nu nă permit să mai amânăm decizii şi misuuri care să reducă efectile dramatiţe a luştor, mai scrise presedintile Iohannis pi Facebook. Raportul ONU mutrinda lăxerile climatiţe, dat a publicitatlei ază, anuunţă că omenirea va să si confruunta cu ună creaştire semnificativă a temperaturilor, precipitaţii abundente în unile zone şi perioade di seaţită/xere, din cauza intensificaril’ei a gazilor cu efectu di seră. Experţâl’i ONU susţân că tendinţa afecteadză catheună reghiune locuită, iu băneadză oamin’i, iar unile modificări, printră care creaşterea a nivelului a li mare, va dureadză sute sau ninca şi m’il’e di an’i. Raportul, care si bazeadză pi studii ştiinţifiţe din mai multe ţări, susţăne fără echivoc că oamin’il’i, prin comportamentul a lor, au contribuită la lăxerile climatiţe profunde. Oamen’il’i de ştiinţă afiirmă că, ma că emisiile di carbon va hibă reduse la giumitate până tru 2030, efectile devastatoare pot să hibă dănăsite. Marea Britanie va organizeadză tru indoi meşi ună conferinţă majoră a Naţiun’ilor Unite pi tema a lăxerilor climatiţe, la Glasgow în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie.

Bucuresti – Di-tru agheazmaciune/septembrie a sa si introducă în România facturarea electronică întră firme, în cadrulu a unui program-pilot a Ministerului a Finanţilor are anuntată, ază, premierulu Florin Cîţu. Într-ună postare pi Internet, sefulu a guvernului are explicată că easte prima etapă di dezvoltare a lăştui sistem informatic, care urmeadză să hibă generalizat, iar aghenţăl’i economiţ va utilizeadză un sistem tra să încarcă, stocheadză şi discarcă facturile pi care li emit în relaţia cu instituţiile publiţe. Uidisit a premierului, aşi se îmbunătăţeaşte eficienţa şi predictibilitatea tru hărgiuirea păradzălor publiţ, crescu veniturile colectate la bugetulu naţional, iar unăoară cu introduţirea a sistemului di facturare electronică în domeniul a achiziţiilor/cumpărărilor publiţe, România si aliniadză a standardilor europeane din domeniu.

Bucuresti – Banca Naţională a Româniil’ei are majorată la 5,6% prognoza de inflaţie tră finalul a lăştui an şi la 3,4% tră bitisita anului v’initor, conform a unei prezentare faptă astădză, di guvernatorulu BNR, Mugur Isărescu. Banca Naţională estimeadză că rata inflaţil’ei va hibă în varliga di 5% tră mesulu alonar/iulie, în principal din cauza a scunchirilor la energhie. Mugur Isărescu precizăă, ama, că România nu easte singura tru aestă situaţie, rata inflaţil’ei hiinda mare şi în Statile Unite, Ungaria sau Polonia, ama şi tru Ghermaniie, ţară a stabilitatil’ei a preţurilor. Cum ţi s-hibă, faţă di prognoza precedentă, creaşterile di preţuri sunt semnificativ mai mări, mata spuse Mugur Isărescu.

Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu