Hâbari dit bana românească şi internaţională

Bucureşti — 79 di cazuri nale di persoane infectate cu SARS-CoV-2 fură înreghistrate în ultimele 24 di ore, după faţirea a piste 13.000 di teste, spuse Grupulu di Comunicare Strateghică. Totunăoară, 3 persoane îşi chirură bana din cauza COVID-19 în perioada spusă. Ţeale mai multe cazuri nou confirmate fură înregistrate în judeţile Cluj — 11 şi Ilfov — 6. Bucureşti fură raportate 5 cazuri nale. 292 di persoane infectate sunt ninca internate în spitale, di care 51 la terapie intensivă. Totunăoară, 24,818 persoane si află în carantină la domiciliu şi 23 în carantină instituţionalizată, iar 2,053 si află în izolare la domiciliu şi 622, în izolare instituţionalizată. România agiumse la 87 de infectări cu varianta Delta a coronavirusului di la semnalarea primului caz pi teritoriul a lei, iar treie persoane muriră – are anunţată Institutulu Naţional di Sănătate Publică. Mai multu di giumitate di cazuri sunt în focare, iar tră 31 di persoane nu si cunoaşte sursa a infectaril’ei. Ţeale mai multe lăndzidzari fură confirmate în Bucureşti şi în trei judeţe din sudulu a ţarâlei.

Newsroom, 15.07.2021, 01:07

Bucureşti — 79 di cazuri nale di persoane infectate cu SARS-CoV-2 fură înreghistrate în ultimele 24 di ore, după faţirea a piste 13.000 di teste, spuse Grupulu di Comunicare Strateghică. Totunăoară, 3 persoane îşi chirură bana din cauza COVID-19 în perioada spusă. Ţeale mai multe cazuri nou confirmate fură înregistrate în judeţile Cluj — 11 şi Ilfov — 6. Bucureşti fură raportate 5 cazuri nale. 292 di persoane infectate sunt ninca internate în spitale, di care 51 la terapie intensivă. Totunăoară, 24,818 persoane si află în carantină la domiciliu şi 23 în carantină instituţionalizată, iar 2,053 si află în izolare la domiciliu şi 622, în izolare instituţionalizată. România agiumse la 87 de infectări cu varianta Delta a coronavirusului di la semnalarea primului caz pi teritoriul a lei, iar treie persoane muriră – are anunţată Institutulu Naţional di Sănătate Publică. Mai multu di giumitate di cazuri sunt în focare, iar tră 31 di persoane nu si cunoaşte sursa a infectaril’ei. Ţeale mai multe lăndzidzari fură confirmate în Bucureşti şi în trei judeţe din sudulu a ţarâlei.

BUCUREŞTI – Guvernul di la Bucureşti aprobăă, ază, memorandumulu tră proiectul România Educată, lansat di preşedintile Klaus Iohannis. Tră băgarea tru practichie a luştui, până pi 1 augustu va hibă creat un grup interministerial, coordonat di premierulu Florin Cîţu, secondat di ministrulu a Educaţilei, Sorin Câmpeanu. Tru dişcl’idirea a şedinţălei di Guvernu, preşedintile Iohannis spuse că printră scupolurile concrete pi care şi li propune proiectul sunt scădearea a ratălei di părăsire timpurie a şcoalăl’ei, reduţirea a ratălei di analfabetismu funcţional, asiguripsirea a competenţilor digitale di bază, ahât tră profesori, cât şi tră elevi, dezvoltarea a înviţămintului profesional, pricum şi creşaterea a numerului die absolvenţă di studii superioare. Proiectul România Educată are, deja, un agiutor financiar important pritru Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, în valoare di 3,6 miliarde di euro — precizăă şefulu a statului.

Bruxelles – Planurile destinate/pitricute a redresaril’ei post-pandemie elaborate di 12 state a Uniunilei Europeană loară aprobarea din partea miniştrilor comunitari di Economie şi Finanţe. Easte etapa finală care va lă permită alăştor ţări să leagă acorduri avantajoase di împrumut cu forulu comunitar, urmânda, apoia, să l’ia fondurile necesare tră băgarea tru practichie a proiectilor. Țările sunt Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grăţia și Italia, a cure lă si adaugă Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia şi Spania. Recentu, puţan chiro, europarlamentarulu român, Dragoş Pâslaru, din partea USR/PLUS, la guvernare în România, informăă că Executivul comunitar easte în dialog directu cu Bucureștiul tră finalizarea a ultimilor detalii a PNRR. El preciză că aprobarea Planului a li Românie lipseaşte să aibă loc tru agheazmăciune/septembrie. Pi di altă parte, din Opoziţie, europarlamentarulu social-democrat Victor Negrescu afiirmă că Guvernul lipseaşte să explică di ţe aform’ie România câftă a Comisilei Europeană prelundzirea termenului di evaluare a PNRR.

XXX — Franţa lo diznou, ază, după dănăsirea/pauza di anulu trecut provocată di pandemie, tradiţia a paradălei militară di DZuua sa/l’ei Naţională pi bulevardul Champs Elysées di Paris, în prezența a dzăţ de m’il’e di persoane. Spectatoril’i care avura dor să asistă fură avertizaț, ama, că, tra să hibă lăsaț în perimetrul delimitat tră cheremonii, lipseaşte să prezintă permisulu sanitar di vaccinare completă sau testu negativ și să poartă mască di protecție. Pi sum ocl’il’i a invitațălor și a publicului mare trecură 5.000 de militari di care 4.300 di infanteriști, 73 di avioane, 24 di elicoptere, 221 di vehicule militare, 200 di cal’i a Gardălei Republicană, pricum și militari di elită francezi şi din alte şapte ţări europeane, membri a forţelor speciale Takuba, creată la iniţiativa Franţălei tra să combată grupările teroriste din statulu Mali. În cursul searălei, un foc di artificii lum’ină ţerulu dipardisupra Turnului Eiffel. Și la București fu marcată DZuua Națională a li Franță. La recepția organizată la Ambasada Franțălei participară ofiţiali la ţel mai analtul nivel, întră care președintile Klaus Iohannis și premierulu Florin Cîțu.

Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor

Armănipsire: Hristu Steriu