Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hâbari dit bana românească şi internaţională

BUCUREŞTI – Pagina di internet di pi care cetăţean’il’i român’i sau xen’i pot să-si genereadză certificatile digitale mutrinda COVID-19 easte pregătită tră lansare arhiusinda di mâne, 1 alonar – anuunţă Serviciul di Telecomunicaţii Speciale. Aplicaţia si numeaşte certificat-covid.gov.ro, interfaţa easte intuitivă, iar tru mai puţân di dzaţe paşi poate să hibă obţânut certificatulu, precizeadză STS. Instituţia menţioneadză că specialiştil’i a l’ei, care au dezvoltată întregulu sistem informatic, au faptă ultimile optimizări în conformitate cu pruviderile a ordonanţâlei adoptată di Guvernul di la Bucureşti. Uidisit a documentului, termenulu di valabilitate a certificatului mutrinda COVID, ţi permite libera circulaţie în Uniunea Europeană, easte di un an tră aţel’i care si vaccinară şi îndoauă câteva săhăţ tră aţel’i care au faptă teste rapide sau de tip PCR. 52 di cazuri nale di persoane infectate cu SARS-CoV-2 fură înreghistrate tru ultimile 24 di ore în România, după efectuarea a piste 26 di m’il’e di teste — anunţăă, ază după-prăndzu, Grupulu di Comunicare Strateghică. Fură spuse şi 181 di decese la pacienţâ infectaţ SARS-CoV-2, ama 177 di aestea sunt di anulu trecut şi din prima giumitate a luştui an, hiinda introduse în baza di date la solicitarea ministerului a Sănătatilei di cătră Direcţiile di Sănătate Publică din ţară, după verificărilor fapte. Di la declanşarea pandemiilei, 33.786 di persoane diagnosticate cu SARS-CoV-2 decedarăt în România.

Hâbari dit bana românească şi internaţională
Hâbari dit bana românească şi internaţională

, 01.07.2021, 01:00

BUCUREŞTI – Pagina di internet di pi care cetăţean’il’i român’i sau xen’i pot să-si genereadză certificatile digitale mutrinda COVID-19 easte pregătită tră lansare arhiusinda di mâne, 1 alonar – anuunţă Serviciul di Telecomunicaţii Speciale. Aplicaţia si numeaşte certificat-covid.gov.ro, interfaţa easte intuitivă, iar tru mai puţân di dzaţe paşi poate să hibă obţânut certificatulu, precizeadză STS. Instituţia menţioneadză că specialiştil’i a l’ei, care au dezvoltată întregulu sistem informatic, au faptă ultimile optimizări în conformitate cu pruviderile a ordonanţâlei adoptată di Guvernul di la Bucureşti. Uidisit a documentului, termenulu di valabilitate a certificatului mutrinda COVID, ţi permite libera circulaţie în Uniunea Europeană, easte di un an tră aţel’i care si vaccinară şi îndoauă câteva săhăţ tră aţel’i care au faptă teste rapide sau de tip PCR. 52 di cazuri nale di persoane infectate cu SARS-CoV-2 fură înreghistrate tru ultimile 24 di ore în România, după efectuarea a piste 26 di m’il’e di teste — anunţăă, ază după-prăndzu, Grupulu di Comunicare Strateghică. Fură spuse şi 181 di decese la pacienţâ infectaţ SARS-CoV-2, ama 177 di aestea sunt di anulu trecut şi din prima giumitate a luştui an, hiinda introduse în baza di date la solicitarea ministerului a Sănătatilei di cătră Direcţiile di Sănătate Publică din ţară, după verificărilor fapte. Di la declanşarea pandemiilei, 33.786 di persoane diagnosticate cu SARS-CoV-2 decedarăt în România.


BUCUREŞTI — Parlamentul a Româniilei are organizată, ază, în premieră, ună şedinţă solemnă a camerilor reunite, dedicată a comemorarilei a victimilor a Pogromului di amu şi 80 di ani di la Iasi (estu). Piste 13 m’il’ei di evrei fură vătămaţ di aparatulu represiv a reghimului di atumţea, condus di gheneralul Ion Antonescu, aliat a li Ghermaniie naziste. Easte isa-isa un momentu de introspecţie şi meditaţie, un momentu prin care nâ asumăm în mod directu aest evenimentu traghic din istoria a ţarălei a noastră, ama tru idiul chiro reprezintă şi ună formă di conştientizare şi di prrcunoaştire a consecinţilor istoriţe cauzate di atitudin’i rasiste şi xenofobe”, spuse presedinta Senatului, Anca Dragu, tru dişcl’idirea a evenimentului. Tru arada lui, premierulu Florin Cîţu declarăă că Pogromulu di la Iaşi ditru cirişar 1941 reprezintă ună pagină neagră din istoria Româniilei, subliniinda si el necesitatea a asumarilei a trecutului. Prezentu in parlament, Musi-Mihail Cernea, unulu di suprav’ietuitoril’i a Pogromului, spuse oara şi sticurile di oară di puvrie bănate tru aţele dzâle. El apruche, anterior, di la preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, Ordinulu Naţional Serviciu Credincios în Grad di Cavaler, impreuna cu alţă doi suprav’ietuitori: Jehuda Evron şi Moshe Yassur. Ţel’i treil’i fură decoraţi în semnu di ahoria respectu tră suferinţile şi zahmeţâle strâxite/îndurate în timpul a Doilui Polim Mondial, tră analtă ţânută morală ţi u spusiră de-a lungul a banălei, precum şi tră eforturile depuse in păstrarea/ţânirea v’ie a memoril’ei a victimilor a Holocaustului, ună traghedie pi care omenirea nu lipseaşte să u mai cunoască – si spune într-un comunicat a li Administraţie Prezidenţială.


BUCUREŞTI — Federaţia Română di Fotbal anunţăă componenţa a lotului Under-23, calificat la Giocurile Olimpiţe di la Tokyo. România fu repartizată în Grupa B şi va aiă meci cu Hondurasuli, pi 22 iulie, Coreea di Sud, pi 25, şi Noaua Zeelandă, pi 28. Fotbaliştil’i român’i si calificară la Olimpiadă după ţi au agiumtă până în semifinalile a Campionatului European Under-21 ditru 2019, din Italia şi San Marino. România nu mata are participată la turneulu olimpic di fotbal ditru 1964, când ocupăă loculu 5, tot la Tokyo. Anterior, avea avută doauă participări, la ediţiile ditru 1924 (Paris) şi 1952 (Helsinki).


Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor


Armănipsire: Hristu Steriu

Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã
Hăbărli Friday, 21 February 2025

Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

  PANAYIRU. Ediția di primvaară 2025 a Pãnãyirlui di Turismu ali Românie ahurhi gioi București tru prezența ministrului Economiei,...

Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã
Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Saturday, 01 February 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Chivernisi. Chivernisea ali Românie bitisi tuti proțedurli preliminari ninti ta s-voteadzâ sâmbătâ proiectul a nomlui a bugetlui di stat ti...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Thursday, 30 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Furlâticu. Trei suspecțâ ti arâchearea a niscântoru lucri veclli ditu yiștearea dațicâ româneascâ di la Muzeulu Drents ditu Assen furâ...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Wednesday, 29 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Alidzeri. Tu sesiunea di marțâ, chivernisea di București fu di câbuli cu calindarlu a alidzerilor prezidențiali ți yinu. Uidisitu cu...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Tuesday, 28 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Mindueari. Apofasea ti anulari a rezultatilor a alidzeriloru lipseaști s-hibâ loatâ di nai ma marli organ electoralu, iara putearea ți u ari...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Monday, 27 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

PNL Prezidentul di ma ninti al PNL, Crin Antonescu, fu vulusit ti candidat ali coaliție ți easti tora la puteari PSD-PNL-UDMR ti alidzerli...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Friday, 24 January 2025

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

Yiurtuseari. Țeremonii militari și relighioasi, spectacoli și expoziții s-facu adzâ tu tuț mărlli câsâbadz ali Românie, ți yiurtusescu...

Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ
Hăbărli Thursday, 23 January 2025

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Senat. Huzmikearlli a Senatlui ali Românie și reprezentanțãlli a lor sindicali cutugursescu planurli dimãndati ñiercuri di prezidentulu a...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company