Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hâbări dit bana românească şi internaţională

BUCUREŞTI – In Romania, fură raportate, ază, 70 di cazuri nale di persoane infectate cu SARS-CoV-2 di piste 32 di m’il’e di teste efectuate. Tră 24 di ore fură anuntate 6 decese, iar numirulu a persoanilor aflate la Terapie Intensiva scădzu sum 200. Pi di altă parte, sefulu a campanilei di vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, anunţăă, aieri, că acoperirea vaccinală la nivel naţional easte di aproapea 25% di populaţia eligibilă. Tru ultimele 24 di ore fură administrate in Romania 29.000 di doze di vaccin, mai putân di ună treime fata di perioadile di cipit. Di la debutulu/arhiusita a campanil’ei natională di vaccinare, pi 27 andreu 2020, in Romania fură imunizate piste 4,6 milioane di persoane, di care aproapea 4,3 milioane cu ambile doze. Uidisit a unui studiu realizat di Institutulu di Cercetare a Calitatilei a li Bană, a li Academie Română, ţi cara că majoritatea român’ilor sunt conştienţâ di pericolul pi care îl reprezintă coronavirusulu, 2 milioane si opun a vaccinarilei, iar 800.000 spun că pandemia nu există.

Hâbări dit bana românească şi internaţională
Hâbări dit bana românească şi internaţională

, 18.06.2021, 22:13

BUCUREŞTI – In Romania, fură raportate, ază, 70 di cazuri nale di persoane infectate cu SARS-CoV-2 di piste 32 di m’il’e di teste efectuate. Tră 24 di ore fură anuntate 6 decese, iar numirulu a persoanilor aflate la Terapie Intensiva scădzu sum 200. Pi di altă parte, sefulu a campanilei di vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, anunţăă, aieri, că acoperirea vaccinală la nivel naţional easte di aproapea 25% di populaţia eligibilă. Tru ultimele 24 di ore fură administrate in Romania 29.000 di doze di vaccin, mai putân di ună treime fata di perioadile di cipit. Di la debutulu/arhiusita a campanil’ei natională di vaccinare, pi 27 andreu 2020, in Romania fură imunizate piste 4,6 milioane di persoane, di care aproapea 4,3 milioane cu ambile doze. Uidisit a unui studiu realizat di Institutulu di Cercetare a Calitatilei a li Bană, a li Academie Română, ţi cara că majoritatea român’ilor sunt conştienţâ di pericolul pi care îl reprezintă coronavirusulu, 2 milioane si opun a vaccinarilei, iar 800.000 spun că pandemia nu există.


BUCUREŞTI — Traficulu/urdinare pi geadei easte ingriunat(ă) ază pi unile geadei din Romania din cauza a unui protestu a transportatorilor di prămătie care circula deliberat cu viteza redusa. Actiunea si faţe după anunţul a Ministerului a Transporturilor că va modifică turlia/modul di calcul a taxălei di drum, rovinieta, care lipseaşte să si plătească la kilometru şi în funcţie di norma di poluare, nu raportat la perioadă, aşi cum eeste tora. Firmile di transportu sunt nemulţan’isiteumite şi di controalile operate di Fisc, care consiideră că diurna tru xeane a şoferilor di camioane easte ananghe sa hibă impozitată.


Bucureşti — Ază easte marcată, in Romania, in premiera, DZuua a Victimelor a Deportarilei în Timpul a Reghimului Comunistu. În tara, deportarea a persoanilor prin metode represive şi-aflăă inspiraţia în modelul oferit di gulagulu sovietic. Arhiusite tru 1944, primile acţiuni l’i-au vizată pi etniţâl’i german’i acuzaţ di colaborare cu autorităţâle naziste. Are urmată delocalizarea a familiilor di mări proprietari di teren, di făbriţ sau di alte întreprinderi comerciale. Ţăran’il’i, oamin’il’i di la hoară, care si opusiră a colectivizaril’ei, fură, tru arada a lor, deportaţ. Ţel mai tragic episod a liştei misurăi represivă avu loc la 18 cirişar 1951, cându aproximativ 44.000 di persoane di pi ună fâşie di teren di 25 di km la graniţa cu Iugoslavia fură deportate în Bărăgan (sud-estu), într-una di aţeale mai secrete, rapide şi represive acţiuni organizate di autorităţâle comuniste. După 1955, foştil’i deţinuţ politiţ eliberaţ din încl’isori fură pitricuţ cu domiciliu obligatoriu în diverse localităţ, ţel’i mai mulţâ în hoarile din Bărăgan deja construite ca urmare a deportarile din 1951. Tru 1967, deportarea a cetăţean’ilor român’i fu declarată ilegală tamam di autorităţâle comuniste.


Bucuresti – Lista a ţărilor considerate cu riscu epidemiologhic fu actualizată di autorităţâle di la Bucuresti, uidisit a unei apofase adoptată di Comitetulu Naţional tră Situaţii di Urgenţă. 18 ţări fură tricute pi lista aroşe. Intră aestea si nuumiră Nepal, Africa di Sud, Marea Britanie şi India, din cauza a variantilor îngrijorătoare/gălipsitoare di coronavirus. Tot pi lista aroşe sunt Seychelles şi Maldive. Pe lista galbină si află, tora, 11 state faţă di 26 siptămâna trecută. Lista vearde cuprinde tut cama multe ţări, întră aestea sunt multe di destinaţiile di vacanţă preferate di român’i: Grăţia, Spania, Franţa, Turchia, Croaţia.


Bucureşti — Rata di ocupare a populaţil’ei în vârstă la care să poată să lucreadză (15-64 an’i) fu di 60,8% în primulu trimestru a luştui an, pi scădeare di la 65,8% în trimestrul anterior, iar rata şomajului ascălinăă la 6,1%, faţă 5,2% în trimestrul anterior, conform a datilor publicate, ază, di Institutulu Naţional di Statistică. Gradulu di ocupare fu mai mare la bărbaţi şi la persoanele din mediul urban. Tot in primulu trimestru, populaţia activă a Româniil’ei eara di 8,1 milioane di persoane, di care 7,6 milioane persoane eara ocupate şi 496.000 persoane eara şomeri. Rata a şomajului tru aesta perioada fu di 6,1%.


Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor


Armânipsire: Hristu Steriu

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 08 January 2025

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

MUABETS. Liderllii a suţatãllei di guvernămintu di București s-adunară ñiercuri ti prota a loru andamasi di estanu. Aeșţă apufusiră că...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Chivernisea Ciolacu 2 deadi giuratlu
Hăbărli Tuesday, 24 December 2024

Chivernisea Ciolacu 2 deadi giuratlu

Chivernisea cumândâsitâ di Marcel Ciolacu deadi giuraticlu dinintea a prezidentului Klaus Iohannis, luni dicsearâ, tu unâ țeremonie andreaptâ...

Chivernisea Ciolacu 2 deadi giuratlu
Fptp: Alexis HAULOT / © European Union 2024 - Source : EP
Hăbărli Tuesday, 24 December 2024

Mesajlu a prezidentâllei ali CE, Ursula von der Leyen, anda s-ancllidu 35 di añi di la Ribilipsirea Româneascâ

35 di añi di la Ribilipsirea/Ximutarea Româneascâ furâ yiurtusiț di prezidenta ali Comisie Europeanâ (CE), Ursula von der Leyen. „Aoa și 35...

Mesajlu a prezidentâllei ali CE, Ursula von der Leyen, anda s-ancllidu 35 di añi di la Ribilipsirea Româneascâ
Predizborna kampanja za predsednika države
Actualitati Monday, 02 December 2024

PSD, pi protlu locu la alidzerli parlamentari

PSD inși pi protlu locu la alidzerli parlamentari, iara dupâ yinu AUR, PNL şi USR. După misurarea a cama di 98% ditu secţiili di votari, Partia...

PSD, pi protlu locu la alidzerli parlamentari
Actualitati Sunday, 01 December 2024

Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ

Anvârliga di 2.500 di militari și spețialișțâ  ditu Ministerlu ali Apârari Naționalâ, Ministerlu a Emburlâchillei di Nuntru și alti...

Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ
Hăbărli Saturday, 30 November 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a Româniilei dimăndă viniri că amână tră 2 di andreu debatlu ti ună căftari a unlui ditu...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 06 November 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI SUA. Prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis și premierlu Marcel Ciolacu pitricură hiratimati adză al Donald Trump tră victoria a lui...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 06 October 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company