Hâbari dit bana românească şi internaţională
Bucuresti — Autoritaţâle romane anuntară, ază, 104 nale cazuri di persoane infectate cu SARS-CoV-2 tru 24 di ore, ditru piste 30 di m’il’e di teste efectuate. Are aproapea ună m’il’e di persoane internate in spitale, iar 192 di pacienţă sunt la terapie intensivă. Totunăoară, fură raportate 71 di decese la pacienţă infectaţ cu virusulu SARS-CoV-2, a maşi 18 sunt ditru ultimile 24 di ore, restul sunt di anulu trecut şi di la arhiusita a luştui an. Di aform’ia a regresil’ei a li epidemie, autoritatăle sanitare l’ia in calcul ca tot mai multe unităţ medicale să revină/ să si toarnă la activitatea lor specifică non-covid. Întră timpu, campania di vaccinare contiinua, ama la un nivel mult mai m’ic fata di meşil’i trecuţ. Tru ultimile 24 di ore fură administrate circa 32 di m’il’e di doze di vaccin, ţea ţi inseamna ună treime fata di perioadile di cipit. Romania agiumse la aproapea 4,6 milioane di persoane imunizate, di care piste 4,2 milioane cu schema completă. Revenim dupa stiri.
Eugen Coroianu, 16.06.2021, 23:01
Bucuresti — Autoritaţâle romane anuntară, ază, 104 nale cazuri di persoane infectate cu SARS-CoV-2 tru 24 di ore, ditru piste 30 di m’il’e di teste efectuate. Are aproapea ună m’il’e di persoane internate in spitale, iar 192 di pacienţă sunt la terapie intensivă. Totunăoară, fură raportate 71 di decese la pacienţă infectaţ cu virusulu SARS-CoV-2, a maşi 18 sunt ditru ultimile 24 di ore, restul sunt di anulu trecut şi di la arhiusita a luştui an. Di aform’ia a regresil’ei a li epidemie, autoritatăle sanitare l’ia in calcul ca tot mai multe unităţ medicale să revină/ să si toarnă la activitatea lor specifică non-covid. Întră timpu, campania di vaccinare contiinua, ama la un nivel mult mai m’ic fata di meşil’i trecuţ. Tru ultimile 24 di ore fură administrate circa 32 di m’il’e di doze di vaccin, ţea ţi inseamna ună treime fata di perioadile di cipit. Romania agiumse la aproapea 4,6 milioane di persoane imunizate, di care piste 4,2 milioane cu schema completă. Revenim dupa stiri.
TALLIN – Preşedintile a Romanilei, Klaus Iohannis, arhiusi, aza, ună vizita di doaua dzâle în Estonia. El si adunăă, la Tallin, cu omologulu a lui Kersti Kaljulaid si va aibă întrevideri cu prim-ministrulu Kaja Kallas şi cu preşedintile a Parlamentului eston, Jüri Ratas. Pi aghenda a discutiilor si afla consolidarea a relaţil’ei bilaterală, inclusiv a cooperaril’ei economică dintră doauăle state, cu accentu pi sectorulu digital, combatirea a pandemiilei di COVID-19, pri-cum şi teme di pi aghenda europeană: v’initorulu a Uniunilei, Planulu european di redresare, tranziţia vearde şi digitală, procesulu di extindire şi Parteneriatulu Estic, evoluţiile din Republica Moldova, Ucraina şi Belarus. Discutiile va vizeadză şi cooperarea româno-estonă în cadrulu NATO, inclusiv tru ţe mutreaşte situaţia di securitate la Marea Neagră şi Marea Baltică, ama şi în contextul a rezultatilor a Summitului NATO ditru 14 cirişar, pri-cum şi cooperarea dintră aţeale doauă ţări în cadrulu a Formatului Bucureşti 9 şi a Iniţiativălei a ţilor Treie Mari.
BUCURESTI — Deputaţăl’i şi senatoril’i di Bucuresti au aprobată revocarea a Renatălei Weber di la conduţerea a instituţilei Avocatulu a Poporului. Ea fu numita si ninte cu doi an’i, candu la guvernare sie afla PSD. Majoritatea acuala di chentru-dreapta (PNL — USR PLUS — UDMR) respinse, aieri, rapoartile di activitate pi treil’ an’i di mai năpoi a institutil’ei. Parlamentaril’i a putearilei îl’i reproşeaază a Avocatului a Poporului că are acţionată cu depăşirea a competenţilor legale, avânda dreptu consecinţă nirespectarea a leadzil’ei di organizare şi funcţionare a instituţilei şi a Constituţilei. Din opoziţie, PSD l’ia în calcul sesizarea CCR, di aform’ia că, în opinia a lui, Avocatulu a Poporului nu u câlcăă leadzea fundamentală.
BERNA — Preşedintile amirican, Joe Biden şi omologulu a lui rus, Vladimir Putin, si adunară şi zburăscu, in premiera, la Geneva, într-un momentu în care relaţia bilaterală easte ună tensionată. Ţel’i doil’i avură ună primă discuţie telefonica tru gh’ianuar, după priluarea a mandatului di cătră Joe Biden, in care aestua reproşăă a Moscovălei prisupusulu/minduit cu şubeie ameastec în procesulu electoral amirican, atacurile cibernetiţe, înfărmăcarea a opozantului rus Aleksei Navalnîi si comportamentul agresiv faţă di Ucraina. Tră ună parte di aeste dosare, Administraţia Biden adoptăă, tru mesulu apriir, ună serie di sancţiun’i şi expulzăă mai mulţă diplomaţ ruşi. Analiştil’i nu si aşteaptă ca summitulu di ază, care nu va hibă urmat di aţel di aradă dineu sau de ună conferinţă di presă comună, să ducă la ună îmbunătăţire semnificativă a relaţiilor. Ţel’i doil’i lideri transmisiră, ama, ca dorescu/au dor ca rezultatulu a adunarilei sa hibă ună relaţie mai stabilă şi mai predictibilă, noteadză Reuters.
Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor
Armănipsire: Hristu Steriu