Hâbari dit bana românească şi internaţională
XXX – Organizatia Mondiala a Sanatatilei declarăă ază că epidemia di coronavirus poate să hibă considerata ună pandemie. Directorulu gheneral a organizatilei își exprimăă gailelu multu mare tră nivelurile alarmante de inacțiune a comunitatilei internațională in fata a nivelurilor alarmante dia răspândire a virusului. El avertizăă, uidisit AFP, că -ntru dzălile și septămânile ţi vin lipseaşte să nă aștiptăm la ună creastere a numerului di cazuri, a numerului di decese și a numerului a țărilor afectate. Anterior, Comisia Europeană avea anuntată ca va creadză un fondu di 25 de miliarde di euro, ţe va hibă băgat la dispoziţie din resursile existente, tra să facă mai miţ efectile a crizălei economică faptă di virus. Preşedintile a Consiliului European, Charles Michel, are precizată că liderili comunitari au convenită să oferă lichidităţ tra să combată criza. In Italia, tara ţea mai afectata din Europa si aflata in carantina, Covid-19 îli umuri piste 630 di persoane si afectăă mai multu de 10.000. La nivel global, piste 4000 di oameni muriră si fură inreghistrate mai multu de 113.000 di cazuri de infectare.
Eugen Coroianu, 12.03.2020, 00:05
XXX – Organizatia Mondiala a Sanatatilei declarăă ază că epidemia di coronavirus poate să hibă considerata ună pandemie. Directorulu gheneral a organizatilei își exprimăă gailelu multu mare tră nivelurile alarmante de inacțiune a comunitatilei internațională in fata a nivelurilor alarmante dia răspândire a virusului. El avertizăă, uidisit AFP, că -ntru dzălile și septămânile ţi vin lipseaşte să nă aștiptăm la ună creastere a numerului di cazuri, a numerului di decese și a numerului a țărilor afectate. Anterior, Comisia Europeană avea anuntată ca va creadză un fondu di 25 de miliarde di euro, ţe va hibă băgat la dispoziţie din resursile existente, tra să facă mai miţ efectile a crizălei economică faptă di virus. Preşedintile a Consiliului European, Charles Michel, are precizată că liderili comunitari au convenită să oferă lichidităţ tra să combată criza. In Italia, tara ţea mai afectata din Europa si aflata in carantina, Covid-19 îli umuri piste 630 di persoane si afectăă mai multu de 10.000. La nivel global, piste 4000 di oameni muriră si fură inreghistrate mai multu de 113.000 di cazuri de infectare.
Bucuresti – In România, sunt aproapea 500 di persoane în carantină instituţionalizată, tră care si efectueadză verificări tra să si depisteze desi au contractată virusulu COVID-19. Piste 11.600 di persoane si aaflă tru izolare la domiciliu şi sum monitorizare medicală. Până tora, la nivel naţional, fură confirmate 38 cazuri di cetăţeani infectaţ cu coronavirus. Distribuirea în afoara a țarălei a medicamentilor și materialilor sanitare ufolosite tră combatirea a coronavirus fu suspendată tră următorili 6 meşi, iar evenimentile culturale și de divertismentu cu participarea a piste 100 di persoane, tru spații înclise, fură suspendate până pe 31 marţu. Pana pi 22 marţu sunt suspendate cursurile tru invitamantul pre-universitar si pana pi 31 marţu tru aţel universitar, cu posibilitatea di prelundzire, tra să si prevină/încheadică raspandirea a coronavirusului. Fu aprobată, ninca şi, suspendarea a transportului rutier di persoane tră toate cursile înspre şi dinspre Italia, până pi 31 marţu. Di-tru 12 martie şi până la bitisita a mesului sunt dănăsite si transporturile aeriane si feroviare cătră şi dinspre Italia. Armata va pitreacă personal militar medical tra să agiută procedura de triaj epidemiologhic de la punctile di treaţire a frontierălei di la granița di sud, vestu și nord-vestu a Româniilei. Cetățeanili români care assescu/vin în țară pri-tru punctile di frontieră terestre şi vin dinspre sau după ţe au călătorită înăinte în Italia, China, Iran și Coreea di Sud iintră în carantină instituționalizată sau tru izolare la domiciliu.
Bucuresti – In Romania, rata anuală a inflaţilei dipuse/scădzu la 3,05% tru mesulu februar a luştui an, di la 3,6% tru mesulu ianuar, în condiţiile în care su scumpchiră prămătiile alimentare (4,9%), nialimentare (2,04%) si serviciile (3,84%), uidisit a datilor publicate, ază, de Institutulu Naţional di Statistică (INS). Preţurile di consum tru mesulu februar 2020 comparativ cu ianuar au alinată cu 0,25%. Rata medie a preţurilor di consum tru ultimili 12 meşi (marţu 2019 – februar 2020) faţă di precedentile 12 luni (maru 2018 – februar 2019) easte 3,8%. Pi di alta parte, Banca Naţională a Româniilei reduse prognoza de inflaţie tră 2020 la 3%, di la 3,1%, cât eara estimarea anterioară. (
Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor
Armănipsire: Hristu Steriu