Hâbări dit bana românească şi internaţională

BUCURESTI — Şefulu a Serviciului di Telecomunicaţii Speciale din România, Ionel Vasilcă, îşi deade, aza, demisia, dupa crimile din Caracal (sud), care au trunduitâ intreaga tara. Tot ază, ministrulu de Interne, Nicolae Moga, are înaintată a Guvernului şi a preşedintelui Klaus Iohannis un raportu referitor la acţiun’ile desfăşurate în cazulu di la Caracal. După analizarea a luştui, mâne, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţarălei, raportul urmeaza să hibă faptu public. La sedinta CSAT, sefulu a statului va propună misuri cu scupolu ca, în v’initor, ahtare turlie de traghedii să hibă evitate. Tru opinia lui, demisiile a tutulor aţel’i ţi au ghestionată cu lathos cazulu suntu obligatorii, ama niţe pe diparte suficiente. Tru arada l’ei, premierulu Viorica Dăncilă decise înhiinţarea a unui grup de lucru interinstituţional care să minduiască un plan de misuri urgente trâ eficientizarea a timpilor di răspunsu în situaţii critiţe. M’iercuri, Alexandra Măceşanu, de 15 ani, fu arăchită de pi stradă, sechestrată, violată şi apoia vâtâmată. Tsi cara că, gioi, are sunată di trei ori la numerulu de urgenţă 112 tra să caftă agiutor, autorităţâle nu au reuşită să identifică locul tru care si aflaa şi au intrată în casa criminalului mizii la circa 19 ore di la apelurile a featâlei. Tut ătea miră u avu, tru mesulu aprier, şi Luiza Mihaela Melencu, de 18 an’i. Dumănică, Gheorghe Dincă, un taximteristu di ocazie, are pricunoscută că le-are vătămata pi ţeale două feate.

Bogdan Matei, 30.07.2019, 01:42

BUCURESTI — Şefulu a Serviciului di Telecomunicaţii Speciale din România, Ionel Vasilcă, îşi deade, aza, demisia, dupa crimile din Caracal (sud), care au trunduitâ intreaga tara. Tot ază, ministrulu de Interne, Nicolae Moga, are înaintată a Guvernului şi a preşedintelui Klaus Iohannis un raportu referitor la acţiun’ile desfăşurate în cazulu di la Caracal. După analizarea a luştui, mâne, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţarălei, raportul urmeaza să hibă faptu public. La sedinta CSAT, sefulu a statului va propună misuri cu scupolu ca, în v’initor, ahtare turlie de traghedii să hibă evitate. Tru opinia lui, demisiile a tutulor aţel’i ţi au ghestionată cu lathos cazulu suntu obligatorii, ama niţe pe diparte suficiente. Tru arada l’ei, premierulu Viorica Dăncilă decise înhiinţarea a unui grup de lucru interinstituţional care să minduiască un plan de misuri urgente trâ eficientizarea a timpilor di răspunsu în situaţii critiţe. M’iercuri, Alexandra Măceşanu, de 15 ani, fu arăchită de pi stradă, sechestrată, violată şi apoia vâtâmată. Tsi cara că, gioi, are sunată di trei ori la numerulu de urgenţă 112 tra să caftă agiutor, autorităţâle nu au reuşită să identifică locul tru care si aflaa şi au intrată în casa criminalului mizii la circa 19 ore di la apelurile a featâlei. Tut ătea miră u avu, tru mesulu aprier, şi Luiza Mihaela Melencu, de 18 an’i. Dumănică, Gheorghe Dincă, un taximteristu di ocazie, are pricunoscută că le-are vătămata pi ţeale două feate.

BUCURESTI — Român’il’i din afoara granitelor pot sa si înreghistreadză, arhiusinda de dumănică, pi platforma www.votstrainatate.ro. Site-ul easte creat di Autoritatea Electorală tră ună evidenţă mai bună a român’ilor fudziţ în afoara graniţelor şi cu scupolu ca aeştia să hibă mai ghine informaţ în legătură cu procesulu de vot, in perspectiva alidzerilor prezidentiale di-tru brumar. Ună campanie de informare arhiusi şi Ministerulu a român’ilor di pretutţido, care anunţăa recentu că piste ţinţe milioane şi giumitate di român’i au fudzită din ţară. Împreună cu aţel’i di-tru comunităţâle istoriţe, numerulu a român’ilor care bâneadză în afara graniţelor si aproache di dzaţe milioane. Invitata la Radio Romania, Natalia Intotero, ministrulu di resortu, aduse aminte ca rolul a Ministerului a Român’ilor di Pretutţido easte tra să v’ină tru agiutorulu a tutulor instituţiilor abilitate în organizarea a v’initoarelor alidzeri pri-tru losturile pi care li are, inclusiv pri-tru asociaţiile româneşti di pretutţido, precum si printr-ună bună colaborare cu misiun’ile diplomatiţe şi cu reprezentanţâl’i a consulatilor ghenerale.

BUCURESTI — In Romania, fu sărbătorită, ază, DZuua Imnului Naţional, manifestări hiinda organizate tru măril’i căsăbadz şi tru toate garnizoanile din ţară. La Bucureşti, cheremonia dedicată a evenimentului avut loc în Piaţa Tricolorului, iu Ministerulu a Apărarilei are organizată un cheremonial militar şi relighios. Celebrata pe 29 alonar, DZuua Imnului Naţional fu proclamată tru 1998. Actualul imnu, considerat un simbol national, easte “Deşteaptă-te, române!”, aleptu dupa câdearea a reghimului comunistu, tru andreu/decembrie 1989. La orighinea a imnului si aaflă poemulu patriotic Un răsunet di Andrei Mureşanu, publicat tru 1848, pe ună melodie culeaptă di Anton Pann.

Autor: Camera ştirilor/ hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu