Hâbari dit bana românească şi internaţională
Bruxelles – România lu confirmăă statutulu cu drepturi dempline pri-tru exercitarea Preşedinţiilei a Consiliului UE, ţea ţe spune leghitimitatea a vrearil’ei/aspiraţilei a lei di încl’idiire a Mecanismului di Cooperare şi Verificare, declarăa, ază, premierulu roman Viorica Dăncilă, întru plenulu a Parlamentului European. In opinia l’ei, easte importantu să nu există diferenţe întră statile membre. Cu arastea a prezentarilei a bilanţului a li Preşedinţile a Româniilei la Consiliul UE, d-na Dancila mai spuse ca Bucurestiul va contiinuă să promoveadză obiectivulu comun de consolidare a proiectului european şi tra să urmărească tru tot aţeluşi chiro definitivarea a integrarilei în Spaţiul Schengen. Mandatulu, primul exercitat de Romania di la aderarea la UE tru 2007 si care fu chentrat pi coeziune si cetăţean, easte apreciat drept unulu di succes, gratie a rezultatilor obţânute, intră care se nuumiră finalizarea a 90 di dosare leghislative si organizarea summitului de la Sibiu (centru). Tot la Bruxelles, Viorica Dăncilă are discutată si cu noulu preşedinte a leghislativului european, italianul David Maria Sassoli.
Corina Cristea, 16.07.2019, 19:58
BRUXELLES – Ursula von der Leyen promise ază, în Parlamentul European, stabilirea unor obiective mai ambiţioase ru ţe mutreaşte acţiunea climatică din partea Comisilei Europeană, ma că de si hibă votată preşedinte a v’initorului executiv comunitar. Înainte di votulu mutrinda validarea lei în funcţie, lă spuse a comisarilor european’i că va ea ca Europa să devină primulu continentu neutru di punctu de vedaere a emisiilor di carbon până tru 2050. Tră aesta, Ursula von der Leyen afiirmă ca va propună un plan de investiţii sustenabil şi va transformă părţâ din Banca Europeană de Investiţii într-ună Bancă climatică. Totunăoară, Ursula von der Leyen spuse că ma că si hibă confirmată ca preşedintă a Comisilei Europeană, va poată să extindă termenulu limită trâ Brexit mai târdzâu di mesulu octombrie.
Paris – România are a 5-a aţea mai numeroasă emigraţie di motive economice, din toate ţările a lumilei, după Mexic, India, China şi Polonia, releevă/spun datile unui raportu dat a publicitatilei, ază, la Paris, di Organizaţia trâ Cooperare şi Dezvoltare Economică — OCDE, citat di corespondentul RRA in capitala Frantâlei. Uidisit a raportului, intră an’il’i 2000 şi 2018 populaţia a Româniilei scădzu cu aproapea 3 milioane di locuitori, iar 75% di aestă scădeare are avută dreptu cauză fudzearea din ţară a populaţilei activă. 90% di român’il’i care băneadză în afoara graniţelor si află în ţări di-tru UE, ţel’i mai mulţă în Italia – piste un milion, în Germania 680.000, iar în Spania 570.000. Comunităţ importante băneadză şi în Marea Britanie, Franţa, Canada şi Statele Unite. 2/3 di român’il’i fudziţ tru ultimil’i 20 an’i au avută ca motiv un job ghine plătit şi condiţii mai bune di lucru. Autoril’i a raportului recomandă a autorităţâlor di la Bucuresti crearea condiţii ca persoanile calificate şi competente să nu mai vor/dorească să fugă din România, conceperea/minduirea strateghii pi termen lungu pri-tru care migranţâl’i să hibă agiutaţ di stat să si toarnă acasă.
SOFIA – Romania partiicipăa arada di alte 11 state membre NATO la exerciţiul internaţional militar Breeze 2019, care are loc, până pe 21 alonar, întru apile teritoriale ale Bulgarie di-tru Amarea Neagră. Sunt implicat piste 2.000 de militari din Albania, Belgia, Bulgaria, Canada, Grecia, Franţa, Italia, Polonia, România, SUA si Turchia. Obiectivulu principal easte creaşterea interoperabilitatilei şi interacţiunilei anamisa dia forţele navale a ţărilor participante. În cadrul a exerciţiului, va aibă loc ună simulare a unei operaţiune di securitate maritimă în cazulu a unei criză. La manevre partiicipă 26 di nave di alumtă şi auxiliare, 10 avioane şi elicoptere, ţel de-al doilea Grup naval permanentu a lu NATO şi Grupulu permanentu di nave anti-mină din Forţele di Reacţie ale Alianţă, pricum şi reprezentanţă a diferitilor instituţii, organizaţii niguvernamentale şi de stat.
Autor: Camera Stirilor/Camera a Hâbărilor
Armânipsire: Hristu Steriu
