Hăbări dit bana românească şi internaţională

Bucuresti – Papa Francisc ş-bitisi vizita di trei dzăli tru Romania, disvărtită sum numa S-nidzem ninti deadun”. Ea s-faţi dupu 20 an’i di la vizita ţi u feaţi Papa Ioan Paul al II-lea, prima a unui Suvearan Pontif tru ună văsilie majoritar ortodoxa. Dumănică, tru căsăbălu Blaj, Papa s-andămusi cu roml’ii dit aestu căsăbă. El căftă l’irtari, tru numa ali Băsearică, a comunitatil’ei romă tra momentili, pi hiotea ali istorie, cându membril’i a aiştei fură trăn’ipsiţ, segregaţ ică mutriţ tru ună turlie alăthusită. Ma ninti, tru aestu căsăbă episcopal, ţentru spriritual a greco-catolicilor transilvaneni, Papa ţănu liturghia di beatificari tră şapte episcopi greco-catolici martiri tra piste tru chirolu a comunismului, tră cari spusi că alăsară a popului român ună scumpă clirunumie, ţi poati s-hibă spusă tru şcurti zboară, dimi tru dauă zboară – libirtate şi milostivire. Suvearanlu Pontif sumlinie că, dinintea ali persecuţiei ti nistrăxeari, el’i spusirâ ună pisti şi ună vreari exemplară tră populu a lor. 100 di n’il’i di oamin’i eara viniţ la ţeremonie. Anamisa di el’i eara prezidentul Klaus Iohannis, premierlu Viorica Dancila si prinţipesa Margareta. Sambata, Papa Francisc eara Iasi, iu băneadză ună importanta comunitate di catoliţ romani. El feaţi ună vizită la Catedrala Sâmta Fecioară Maria Regină, vluyisi 800 di cilimean’i, auşi şi lăndziţ şi feaţi plăcării tră familii şi tiniri. Tru idyea dzuuă, Suvearanul Pontif ţănu ună Liturghie Pontificală la sanctuarlu marian di la Şumuleu Ciuc, tru ună zona dit estul ali Transilvanie bănată tru majoritate di etniţ maghiari si iu s-ţăni, cafi an, nai ma marea hăgilăchi catolică dit Europa Centrală şi di Est. Viniri, Bucuresti, Papa Francisc s-andămusi cu nai ma analte oficialitaţ a statlui. El declară ca, acă eara multi dificultăţli şi ixichili, România feaţi multi jgl’ioati năinti tru ara a proiectului democratic si tin’isi curbanea a hil’ilor şi a hil’iloru dit văsilie cari, prit cultura, valorli şi lucurlu a lor, anăvutăscu văsiliili tru cari emigrară. Suvearanlu Pontif s-andămusi cu cumăndusearea a Băsericăl’ei Ortodoxe. Papa ţănu misa pontificala la catedrala catolica Sămtul Iosif dit Bucuresti si ăl’i salută oamin’il’i ţi viniră să-lu veadă. Suvearanlu Pontif fu aştiptat cu harauuă di suti di n’il’i di oamin’i tru chirolu a vizităl’ei a lui tru Romania.

Leyla Cheamil, 02.06.2019, 17:57

Bucuresti – Papa Francisc ş-bitisi vizita di trei dzăli tru Romania, disvărtită sum numa S-nidzem ninti deadun”. Ea s-faţi dupu 20 an’i di la vizita ţi u feaţi Papa Ioan Paul al II-lea, prima a unui Suvearan Pontif tru ună văsilie majoritar ortodoxa. Dumănică, tru căsăbălu Blaj, Papa s-andămusi cu roml’ii dit aestu căsăbă. El căftă l’irtari, tru numa ali Băsearică, a comunitatil’ei romă tra momentili, pi hiotea ali istorie, cându membril’i a aiştei fură trăn’ipsiţ, segregaţ ică mutriţ tru ună turlie alăthusită. Ma ninti, tru aestu căsăbă episcopal, ţentru spriritual a greco-catolicilor transilvaneni, Papa ţănu liturghia di beatificari tră şapte episcopi greco-catolici martiri tra piste tru chirolu a comunismului, tră cari spusi că alăsară a popului român ună scumpă clirunumie, ţi poati s-hibă spusă tru şcurti zboară, dimi tru dauă zboară – libirtate şi milostivire. Suvearanlu Pontif sumlinie că, dinintea ali persecuţiei ti nistrăxeari, el’i spusirâ ună pisti şi ună vreari exemplară tră populu a lor. 100 di n’il’i di oamin’i eara viniţ la ţeremonie. Anamisa di el’i eara prezidentul Klaus Iohannis, premierlu Viorica Dancila si prinţipesa Margareta. Sambata, Papa Francisc eara Iasi, iu băneadză ună importanta comunitate di catoliţ romani. El feaţi ună vizită la Catedrala Sâmta Fecioară Maria Regină, vluyisi 800 di cilimean’i, auşi şi lăndziţ şi feaţi plăcării tră familii şi tiniri. Tru idyea dzuuă, Suvearanul Pontif ţănu ună Liturghie Pontificală la sanctuarlu marian di la Şumuleu Ciuc, tru ună zona dit estul ali Transilvanie bănată tru majoritate di etniţ maghiari si iu s-ţăni, cafi an, nai ma marea hăgilăchi catolică dit Europa Centrală şi di Est. Viniri, Bucuresti, Papa Francisc s-andămusi cu nai ma analte oficialitaţ a statlui. El declară ca, acă eara multi dificultăţli şi ixichili, România feaţi multi jgl’ioati năinti tru ara a proiectului democratic si tin’isi curbanea a hil’ilor şi a hil’iloru dit văsilie cari, prit cultura, valorli şi lucurlu a lor, anăvutăscu văsiliili tru cari emigrară. Suvearanlu Pontif s-andămusi cu cumăndusearea a Băsericăl’ei Ortodoxe. Papa ţănu misa pontificala la catedrala catolica Sămtul Iosif dit Bucuresti si ăl’i salută oamin’il’i ţi viniră să-lu veadă. Suvearanlu Pontif fu aştiptat cu harauuă di suti di n’il’i di oamin’i tru chirolu a vizităl’ei a lui tru Romania.

Bucuresti — Meteorologil’i român’i apufusiră, dumănică, ună avertizare Cod portocaliu di ploiuri torenţiale şi fărtun’i, valabilă tru 11 giudeţe dit ţentrul şi sudlu ali văsilie, până luni ti prăndzu. Tru zonili respective va s-da ploiri cabaia, iara tru intervale şcurte di chiro ică prit acumulari va s-nreghistreadză cantităţ di apă ţi va s-treacă di 40 l/mp şi izolat 50 – 70 l/mp. Deadun cu ploiruli va s-da chiritlu, fărtun’ili, intensificări a vimtului, şi grindină. Tutunăoară, tră idyiul interval di chiro, meteorologil’i apufusiră şi ună avertizare Cod galben di instabilitate atmosferică şi cantităţ di apă cabaia mări tră zone dit sudlu, estul şi ţentrul ali văsilie, iu va s-aibă averse, va s-bată chiritlu, intensificarea a vimtului, fărtun’i şi condiţii di grindină. Cantităţli di apă va s-năstreacă 25 l/mp şi pi arii cama n’iţ 30 – 40 l/mp. Luni, temperaturli minime va s-hibă anamisa di 10 si 21 di gradi, iara maximele anamisa di 19 și 27 di gradi. 22 di bazini hidrografiţi dit ma multi reghiuni eara şi dumănică sum ună avertizare Cod portocaliu di nicări. Adutem aminti că ploiurli abundenti şi fărtun’ile zn’iipsiră 90 di localităţ dit 22 di giudeţi. Tru giudeţlu Prahova (sud), trei dit atel’i patru cilimean’i a unei familii fură aflaţ nicat dupa apa mari ţi tricu, iara paturlu nica nu lu aflară. Aproapea 11.000 di pompieri, poliţişti şi jandarmi cilăstăsiră tră evacuarea ali populaţie dit zone cari avea riscu di nicări, ascăparea a aţilor ţi eara tru piricl’iu şi limitarea a efectilor fenomenilor meteorologhiţi şi hidrologhiţi. Guvernul dimăndă ca va s-l’ia meatri urgente ti agiutarea a cetăţenilor şi a comunităţilor cari trapsiră dupu nicărli dit aestă perioadă.

Paris — Campioana en titre di la Roland Garros, românca Simona Halep, favorita numirlu trei la ediţia di tora, va s-alumtă, luni, tru optimi, cu poloneza Iga Swiatek (104 WTA). Halep easti singura sportiva dit Romania ti armasi tru competitiili di simplu. La dublu masculin easti calificat tru cirecuri Horia Tecau, deadun cu partenerlu a ui olandez Jean Julien Rojer.

Autor: Udălu a hăbărlor

Armânipsearea: Taşcu Lala