Hăbări dit bana românească şi internaţională

BUCURESTI — Aflat tru a daua dzuua a vizităl’ei tru Romania, Papa Francisc ţănu ază, ună Liturghie Pontificală la sanctuarlu marian di Şumuleu Ciuc, tru ună zona dit estul ali Transilvanie bănată tru majoritate di etnici maghiari si iu s-tăni cafi an nai ma marea hăgilăchi catolică dit Europa Centrală şi di Estu. hăgilăchea di Şumuleu Ciuc tăni di clirunumia ali Transilvanie, ama aduti tin’ie a tradiţiilor româneşti şi ungureşti tru idyea scară şi easti simbolu a dialoglui, unitatil’ei si fraternitatil’ei, spusi Suveranlu Pontif. Loară parti 85 di n’il’i di pelerini. La Şumuleu Ciuc eara vinit si premierlu ali Românie, Viorica Dăncilă, şi prezidentul ali Ungarie, Adir Janos. Tut ază, Papa Francisc va s-ducă Iaşi, tru nord-est, iu băneadză ună importanta comunitate di catoliţi romani. Suveranlu Pontif va u viziteadză Catedrala “Sâmta Maria Regina”, va s-tin’isească cu harea al Dumidză 800 di auşi şi lăndzidz, va s-grească un zbor dinitea a laolui ş- va s-facă plăcarii deadun cu atel’i prezenţă tra tiniri şi familii. Cama di 65.000 di oamin’i sunt astiptaţ Iasi. “S-nidzem deadun” easti genericlu a vizităl’ei pi cari Papa Francisc u ahuhri, viniri, pi loc românescu. Ea yini dupu 20 an’i după atea ti u feaţi Papa Ioan Paul al II-lea, prima a unui Suveran Pontif tru ună văsilie majoritar ortodoxa. Papa fu astiptat cu harauuă di români, cama di 150.000 di inşi loară parti la evenimentili publiţi a Sanctităţii Sale la Bucureşti. Suveranlu Pontif fu astiptat di prezidentul Klaus Iohannis si s-andămusi cu premierlu Viorica Dăncilă. El declară căţe cu tuti multili dificultăţ şi lipsuri, România feaţi multi jgl’ioati ninti tru arada a proiectului democratic. Papa adusi unâ tin’ie ti curbanea a hil’ilor şi a hil’ilor a văsiliil’ei cari, prit cultura, valorile şi lucurlu a lor, navutăscu văsiliili tru cari emigrară. Papa u vizită Catedrala Naţională, tora ayon’ea inaugurata. Patriarhul a BOR, Daniel, haristusi a Băsericăl’e Catolică tra turlie tru icari ndrupaşti comunităţle di români dit Europa. Tut viniri, Papa ţănu misa pontificală la catedrala romano-catolică “Sâmtul Iosif” si ăl’i salută oamin’l’i ţi eara dunat tru tentrul ali capitală. Sanctitatea Sa va s-ducă, dumănica, Blaj, tru Transilvania, iu va s-vluyisească şapti episcopi greco-catoliţ cari muriră ti pisti tru chirolu a regimlui comunistu. Tut aclo, va s-adună cu comunitatea roma dit căsăbă.

Ştefan Stoica, 01.06.2019, 17:43

BUCURESTI — Aflat tru a daua dzuua a vizităl’ei tru Romania, Papa Francisc ţănu ază, ună Liturghie Pontificală la sanctuarlu marian di Şumuleu Ciuc, tru ună zona dit estul ali Transilvanie bănată tru majoritate di etnici maghiari si iu s-tăni cafi an nai ma marea hăgilăchi catolică dit Europa Centrală şi di Estu. hăgilăchea di Şumuleu Ciuc tăni di clirunumia ali Transilvanie, ama aduti tin’ie a tradiţiilor româneşti şi ungureşti tru idyea scară şi easti simbolu a dialoglui, unitatil’ei si fraternitatil’ei, spusi Suveranlu Pontif. Loară parti 85 di n’il’i di pelerini. La Şumuleu Ciuc eara vinit si premierlu ali Românie, Viorica Dăncilă, şi prezidentul ali Ungarie, Adir Janos. Tut ază, Papa Francisc va s-ducă Iaşi, tru nord-est, iu băneadză ună importanta comunitate di catoliţi romani. Suveranlu Pontif va u viziteadză Catedrala “Sâmta Maria Regina”, va s-tin’isească cu harea al Dumidză 800 di auşi şi lăndzidz, va s-grească un zbor dinitea a laolui ş- va s-facă plăcarii deadun cu atel’i prezenţă tra tiniri şi familii. Cama di 65.000 di oamin’i sunt astiptaţ Iasi. “S-nidzem deadun” easti genericlu a vizităl’ei pi cari Papa Francisc u ahuhri, viniri, pi loc românescu. Ea yini dupu 20 an’i după atea ti u feaţi Papa Ioan Paul al II-lea, prima a unui Suveran Pontif tru ună văsilie majoritar ortodoxa. Papa fu astiptat cu harauuă di români, cama di 150.000 di inşi loară parti la evenimentili publiţi a Sanctităţii Sale la Bucureşti. Suveranlu Pontif fu astiptat di prezidentul Klaus Iohannis si s-andămusi cu premierlu Viorica Dăncilă. El declară căţe cu tuti multili dificultăţ şi lipsuri, România feaţi multi jgl’ioati ninti tru arada a proiectului democratic. Papa adusi unâ tin’ie ti curbanea a hil’ilor şi a hil’ilor a văsiliil’ei cari, prit cultura, valorile şi lucurlu a lor, navutăscu văsiliili tru cari emigrară. Papa u vizită Catedrala Naţională, tora ayon’ea inaugurata. Patriarhul a BOR, Daniel, haristusi a Băsericăl’e Catolică tra turlie tru icari ndrupaşti comunităţle di români dit Europa. Tut viniri, Papa ţănu misa pontificală la catedrala romano-catolică “Sâmtul Iosif” si ăl’i salută oamin’l’i ţi eara dunat tru tentrul ali capitală. Sanctitatea Sa va s-ducă, dumănica, Blaj, tru Transilvania, iu va s-vluyisească şapti episcopi greco-catoliţ cari muriră ti pisti tru chirolu a regimlui comunistu. Tut aclo, va s-adună cu comunitatea roma dit căsăbă.

Bucuresti — Meteorologii romani apufusiră ună nauă avertizare valabilă tră tut teritoriul naţional di dumănică până martă tahinas. Avertizarea mutreaşti fenomene di instabilitate atmosferică manifestată prit ploiuri, vimtul va s-bată cu vărtusami, fărtună şi va s-da cheatră. Tru intervali şcurti di chiro ică prit acumulare, va s-năstreacă 15-25 litri pi metru pătrat şi, pe arii cama n’iţ, 35-50 di litri pi metru pătrat. Tru tnitoarili 24 di săhăt, temperaturile maxime va s-hibă anaisa di 22 și 29 di gradi Celsius, cu nai cama analti valori tru sud-estu. Tru araa a lor, hidrologil’i apufusiră ună avertizare Cod portocaliu di nicări, valabilă până dumănică după-prăndzu tru 22 di bazini hidrografite dit ma multi regiuni a văsiliil’ei. Va s-cură api mări di pi ohturi, torenţi şi pâraie, viituri irusi şi creaştiri di debite şi niveluri, cu posibili năstriteri a Cotilor di apărari. Fenomenili meteorologhiţi şi hidrologhiţi adusiră zn’ie tru dzăţ di localităt dit ma multi judeţi ali Romanie, dimăndară autorităţli di Bucureşti. Nai cama greauă catastise s-nregistră tru judeţlu Prahova, dit sud, iu trei dit atel’i patru cilimean’i ali ună familii fură aflaţ nicat după ţi tricură apili cabaia mări. Paturlu cilimean nica nu lu aflară. Mama a cilimean’ilor fu ascăpată. Aproape 11.000 di pompieri, poliţişti şi jandarmi acţionează tru judeţili ţi suntu sum avertizări şi atenţionări meteorologhiti şi hidrologhiţi.

PARIS – Campioana en titre di la Roland Garros, românca Simona Halep, favorita numirlu trei la actuala editie, u azvimsi, ază, ucraineanca Lesia Ţurenko(27WTA), tru dauă seturi, tru runda a treia a turneului parizian di tenis, si s-califică tru optimi la Openul Frantei, doilu turneu di mari slem a anlui. Halep va s-alumtă tru yintorlu turu cu amintătoarea a meciului ditru portoricana Monica Puig, campioana olimpică en titre, şi poloneza Iga Swiatek. Tut ază, ună altă româncă, Irina Begu(116WTA) va s-aioacă tră calificarea tru optimi cu americanca Amanda Anisimova (51 WTA).

Autor: Udălu a hăbărlor

Armănipsearea: Taşcu Lala