Dzuua Națională a Româniillei
Aproapea 1.500 di militari şi specialişti ditu Ministerili ali Apărari, di Interne, a Serviciului di Telecomunicaţii Speciale şi ditu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cum şi militari xeñi loară parti, ñiercuri, la Arcul di Triumf di Bucureşti, la Parada Militară Naţională organizată cu furñia a Dzuuăllei Naţională ali Români. Defilară, tutunăoară, aproapea 100 di mijloace tehniţi militare şi azbuirară pisti aestu locu 30 di aeronave. Tutu Bucureşti, ma ninti, s’ţănu ună ţeremonie militară şi relighioasă di dipuneari căruñi şi jerbe di lilici la Murmintul a Askirlălui Nicunuscut.
Roxana Vasile, 02.12.2021, 08:58
Aproapea 1.500 di militari şi specialişti ditu Ministerili ali Apărari, di Interne, a Serviciului di Telecomunicaţii Speciale şi ditu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cum şi militari xeñi loară parti, ñiercuri, la Arcul di Triumf di Bucureşti, la Parada Militară Naţională organizată cu furñia a Dzuuăllei Naţională ali Români. Defilară, tutunăoară, aproapea 100 di mijloace tehniţi militare şi azbuirară pisti aestu locu 30 di aeronave. Tutu Bucureşti, ma ninti, s’ţănu ună ţeremonie militară şi relighioasă di dipuneari căruñi şi jerbe di lilici la Murmintul a Askirlălui Nicunuscut.
Dzuua Naţională a Româniillei easti nsimnată tru tută văsilia, ama şi tru teatrili di operaţiuni tru cari suntu arădăpsiţ militari români ică tru comunităţli româneşti di tu xeani. Alba Iulia, tru aestu dupu-prăndzu la Monumentul Marillei Uniri suntu dipusi căruñi şi jerbi di lilici şi s’tăni ună ţeremonie militară la cari va llia parti aproapea 550 di militari, cu hălăţ tehniţi terestri şi aeronavi militari.
La 1 di Andreu 1918, delegaţlli a românilor ditu Transilvania s’aduna Alba Iulia şi vota, tru unanimitate, unirea cu România a locurloru pi cari băna ditu vicllimi. Ma ninti, şi românii ditu Basarabia şi Bucovina avea apufusită ta s’facă ună cu Patrida-dadă. După Revoluţia anticomunistă ditu 1989, dzuua di 1 di Andreu fu proclamată Dzuuă Naţională a Româniillei şi easti sărbătorită tru văsilia şi tru lumea tută.
Cu furñia a Dzuuăllei Naţionali a Româniillei, Prezidentulu Klaus Iohannis decoreadză cadri medicali, membri a corpului didactic şi reprezentanţă a societatillei ţivilă. Uidisitu cu Administraţia Prezidituţială, marţă, şeflu a statlui a simnă, tutunăoară, decrete di dicorare a ma multor reprezentanţă ditu domeniul ali apărarii şi ditu ministerlu di Interni.
Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă spuni, tru mesajlu pitricutu cu itia a Dzuuăllei di 1 di Andreu, că Marea Unire easti nai ma muşeata frăndză ditu istoria a Româniillei şi reprezintă ună matimă ti perseverenţă şi coeziune, tru kirolu di adză multu hăirlătică şi anănghisită. Premierli spusi maxusu ti criza ţi alănci di itia-a pandemiilla di Covid-19, spunănda că eroiilli aluştui anu suntu româñilli, cari, dzuuă di dzuuă, s’alumtară cu viruslu.
Anaparti di Ocean, secretarlu di stat american, Antony Blinken, hiritisi, tru numa-a Statelor Unite ale Americii, populu român cu furñia-a sărbăturisearillei Dzuua Naţională. Anamisa di România şi Statele Unite ari un parteneriat durabil, adratu pi yişteri mbărţitati, sinferuri comune şi ligături interpersonale vărtoasi — aduţi aminti şeflu a diplomaţiillei americane tru ună declaraţie publicată pi site-ul a Departamentului di Stat. Haristusimu a Româniillei tră angajamentul a llei ţi nu easti minatu tră apărarea irinillei şi a libirtatillei tru lume, nica şi tru Afganistan — nica spusi Antony Blinken. Secretarlu di stat american ură a popului român Ti mulţălli añi, iriñe şi prucukie tru anlu ţi yini.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala
