Actualităţ dit bana românească şi internaţională

Bucuresti – Rusia singură easte câbate tră polimulu din Ucraina, care reprezintă ună greauă călcare a îndreptului internaţional şi a Cartălei ONU, afirmă, ază, la Bucuresti, miniştrili di externe a statilor membre NATO în declaraţia comună simnată la finalul a primălei dzuuă a reuniunilei a li Aliantă Nordu-Atlantică. Eli subliniadză că agresiunea rusă zimisi/ afectăă aprovizionarea cu alimente din lumea întreagă şi bâgăă în pericol ţările şi popoarile aţeale mai vulnerabile. Totunăoară, miniştrili di externe zburăscu di atitudinea crudă/fără milă a Rusilei în Ucraina, cu deportări forţate, tortură şi comportamentu barbar faţă di muleri şi copii. Totunăoară, demnitarili reuniţ la Bucureşti condamnă toate părţâle, inclusiv Belarus, care susţân activ polimulu di agresiune contra Ucrainălei. NATO nu easte parte a polimului, ama va contiinuă să agiuută Ucraina ahât chiro cât easte necesar, declarăă, tru arada lui, secretarulu gheneral a Alianţălei Nordu-Atlantică, Jens Stoltenberg. Prezentu la reuniune, preşedintile roman Klaus Iohannis subliniee că Marea Neagră are ună importanţă strateghică tră securitatea euroatlantică, iar statile membre lipseaşte să monitorizeadză cu atenţie evoluţiile din reghiune. Easte prima adunare tru aestu format organizată di România după aderarea lei la NATO şi primulu evenimentu care si desfăşoară într-ună ţară di pi flancul estic a Alianţălei Nordu-Atlantică di la arhiusita polimului din Ucraina. Reuniunea di doaua dzâle cuprinde/acaţă treie sesiuni de lucru – doauă di aestea va aibă loc într-un format aliat, cu participarea Suedilei şi Finlandălei, ca ţări invitate să vină tru organizaţie. La a treia adunae va hibă prezenţi şi miniştrili di externe din Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.

Newsroom, 29.11.2022, 22:26

Bucuresti – Rusia singură easte câbate tră polimulu din Ucraina, care reprezintă ună greauă călcare a îndreptului internaţional şi a Cartălei ONU, afirmă, ază, la Bucuresti, miniştrili di externe a statilor membre NATO în declaraţia comună simnată la finalul a primălei dzuuă a reuniunilei a li Aliantă Nordu-Atlantică. Eli subliniadză că agresiunea rusă zimisi/ afectăă aprovizionarea cu alimente din lumea întreagă şi bâgăă în pericol ţările şi popoarile aţeale mai vulnerabile. Totunăoară, miniştrili di externe zburăscu di atitudinea crudă/fără milă a Rusilei în Ucraina, cu deportări forţate, tortură şi comportamentu barbar faţă di muleri şi copii. Totunăoară, demnitarili reuniţ la Bucureşti condamnă toate părţâle, inclusiv Belarus, care susţân activ polimulu di agresiune contra Ucrainălei. NATO nu easte parte a polimului, ama va contiinuă să agiuută Ucraina ahât chiro cât easte necesar, declarăă, tru arada lui, secretarulu gheneral a Alianţălei Nordu-Atlantică, Jens Stoltenberg. Prezentu la reuniune, preşedintile roman Klaus Iohannis subliniee că Marea Neagră are ună importanţă strateghică tră securitatea euroatlantică, iar statile membre lipseaşte să monitorizeadză cu atenţie evoluţiile din reghiune. Easte prima adunare tru aestu format organizată di România după aderarea lei la NATO şi primulu evenimentu care si desfăşoară într-ună ţară di pi flancul estic a Alianţălei Nordu-Atlantică di la arhiusita polimului din Ucraina. Reuniunea di doaua dzâle cuprinde/acaţă treie sesiuni de lucru – doauă di aestea va aibă loc într-un format aliat, cu participarea Suedilei şi Finlandălei, ca ţări invitate să vină tru organizaţie. La a treia adunae va hibă prezenţi şi miniştrili di externe din Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.

Bucuresti – Năntea a vizitălei la Bucureşti a secretarului amirican di stat Antony Blinken, tra să participă la Consiliul Nordu-Atlantic, Departamentul american di Stat salutăă împlinirea a 25 di ani di la stabilirea Parteneriatului Strateghic cu România. Easte subliniată, întră alte, contribuţia Bucurestiului la operaţiunile multinaţionale şi a Alianţălei Nordu-Atlantică, faptul că Romania găzduiaşte mai multe structuri militare ale NATO şi mai multe formaţiuni militare americane, inclusiv scutulu antirachetă di la Deveselu (sud). Ază, la Bucuresti, Antony Blinken are discutată cu ministrulu roman di externe, Bogdan Aurescu. Ţeli doili au evocată aniversarea Parteneriatului Strateghic România-SUA, fundamentat pi atașamentului comun față di promovarea și consolidarea a relațilei transatlantică și a reziliențălei democratică, și reconfirmară angajamentul fermu a daulor/ambelor părțâ tra să-l aprofundeadză, pi toate dimensiunile a lui. Șefulu a diplomațiilei română sublinie faptul că Parteneriatulu Strategic bilateral easte un stur/ pilon esențial a politicălei externe și di securitate a Româniilei și scoase tru mighdane importanța al iştuia tru asiguripsirea a li securitate a țarălei, mai ahoria în contextul a provocărilor di securitate actuale din reghiunea a Marilei Neagră. Totunăoară, Bogdan Aurescu reiteră importanța prioritară a includerilei a li Românie în Programulu Visa Waiver al SUA. Discuțiile si concentrară, printră alte, pi creașterea a prezențălei militară a SUA în România, consolidarea a posturălei NATO în reghiunea a Marilei Neagră, procesulu di aderare a Româniilei la OCDE și avansarea a proiectilor comune din domeniul nuclear civil. Tot ază, Antony Blinken discutăă cu preşedintile Klaus Iohannis şi cu premierulu Nicolae Ciucă.

BUCURESTI – Institutulu Cultural Român organizeadză, până pi 10 andreu/decembriu, 50 di evenimente care marcheadză, în 31 di căsăbadz di-tru xinătate, DZuua Naţională a Româniilei. Uidisit a presedintelui ICR, Liviu Jicman, desfăşurarea a evenimentilor în spaţii reprezentative din ţările respective poziţioneadză creaţiile a artiştilor români printră aţeale mai importante repere culturale a momentului şi contribuie la popularizarea culturălei română şi a creatorilor români tru arada a marilui public şi a comunităţâlor artistiţe şi culturale di-tru xeane. Pi 1 Decembriu, DZuua Naţională a Romaniilei, va hibă celebrată la Bucureşti printr-ună defilare pie sum Arcul de Triumfu. Tot pi 1 Decembriu, ună parada militara easte programata si tru căsăbălu reprezentativ Alba Iulia (chentru), la care va partiicipă si un detaşamentu de militari francezi din cadrul a Grupului di Alumtă tră Apărare Colectivă, dislocat la Cincu, judeţulu Braşov (chentru). Aieri, in Parlament avut loc ună sedinţă solemnă tra să marcheadză împlinirea a 104 ani di la Marea Unire. Autor: Camera a Hâbărilor/Ştirilor

Armânipsire: Hristu Steriu