Habari ditru lumea interna si internationala
Bucuresti – Guvernul apufusi ti dzuua di 1 di yinar 2019 ca dată ţintă tra aderarea ali Românie la zona euro, dimanda ministurlu delegat tra Buget, Liviu Voinea. Di alta parti, marta fu publicat naulu program di convergenţă ali Romanie tra perioada 2014-2020, documentu pripus di guvernu cari va s-hiba piricut ali Comisie Europeana. Programlu pruveadi, ntra altili, tra s-da sila tra criştearea economica şi discl’idearea locuri di lucru prin scutirea di impozit pi profitlu reinvestit şi n’csurarea a contribuţiilor sutiali di la 1 di alunar 2014. Tra criştearea a consumlui internu, executivlu pruveadi una creastiri a tin’iil’ei di cafi mes atea nai cama n’ica, di la 850 di lei, ti easti tora, la 1.200 lei, pana tru 2016.
Tașcu Lala, 07.05.2014, 19:46
Bucuresti – Guvernul apufusi ti dzuua di 1 di yinar 2019 ca dată ţintă tra aderarea ali Românie la zona euro, dimanda ministurlu delegat tra Buget, Liviu Voinea. Di alta parti, marta fu publicat naulu program di convergenţă ali Romanie tra perioada 2014-2020, documentu pripus di guvernu cari va s-hiba piricut ali Comisie Europeana. Programlu pruveadi, ntra altili, tra s-da sila tra criştearea economica şi discl’idearea locuri di lucru prin scutirea di impozit pi profitlu reinvestit şi n’csurarea a contribuţiilor sutiali di la 1 di alunar 2014. Tra criştearea a consumlui internu, executivlu pruveadi una creastiri a tin’iil’ei di cafi mes atea nai cama n’ica, di la 850 di lei, ti easti tora, la 1.200 lei, pana tru 2016.
Autor: Andreea Bojoi
Armanipsearea: Tascu Lala
KIEV – Separatiştil’i pro-aruşi amintarâ, n’iercuri seara, controlu trâ primăria a câsâbălui-portu ucrainean Mariupol, dit sudlu a vâsiliil’ei, la nândauâ sihăţ după ţi furâ avinaţ di forţili guvernamentali. Aşi cum pitrec hâbari corespondenţâl’i di presâ, secesionistil’i s-turnarâ tra s’alinâ hlamburi aruseşti anvârliga a casâl’ei, după ţi askerili ucraineani s-pari câ s-trapsirâ. Alumti anamisa di askeri s’deadirâ şi tu mâhâlălu a câsâbălui ucrainean Slaviansk, dit regiunea Doneţk (tu apiritâ), sturlu a cumitiil’ei proarusi. Moscova, prezidentul Vladimir Putin lâ câftă a separatistilor s’amânâ aşi-dzâslu referendum, programat trâ dumânicâ, trâ independenta ali autoproclamatâ ripublicâ Donetk. Putin, cari lu aştiptă presedintili tru aestu kiro ali OSCE, elvetianlu Didier Burkhalter, spusi câ amânarea a plebiscitlui poati s’ndreagâ dialoglu a filorusilor cu autoritătli di Kiev. Liderlu di Kremlin nica spusi că Moscova ş-trapsi askerili di la sinurlu cu Ucraina, iu NATO avea faptâ isapi, tru bitisita a meslui april, vrea s’hibâ arâdâpsit 40.000 di askirladz. Di altă parti, Banca Centrală di Kiev dimândâ că Ucraina apruke prota parti, di 3,2 miliardi di dolari, dit împârmutlu dat di FMI. Fondul apufusi stâmâna ti tricu tra s’da, un împârmut di 17 miliardi di dolari, plan trâ agiutarea ali Ucrainâ, ti un kiro di doi an’i, condiţionat di meatri economice serti.
Autor: Bogdan Matei
Armânipsearea: Tascu Lala
MADRID – Agiucătoarea română Simona Halep s-califică tru optimile di finală a turneului feminin di tenis di Madrid (WTA), competiţie ndreaptâ di atel di ma ninti mari tenisman român Ion Ţiriac. Halep, nr. 4 pi lista a favoritilor, u ayvimsi tru dauă seturi simetrice, 6-4, 6-4, Lara Arruabarrena dit Spania, după unâ sihati şi 22 di minuti di agioc, şi va s+antreaca tru optimi pi ayvingătoarea a partidâl’ei ditru românca Irina-Camelia Begu şi ghirmana Sabine Lisicki. Maca agiumsi tru optimile di finală, Halep ş-asiguripsi 120 di puncti şi un cec di 45.530 euro.
Autor: Bogdan Matei
Armanipsearea: Tascu Lala