Habari dit bana romaneasca si internationala
Prezidentul a Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, dimanda, sambata, ca programul di asistenta financiara tra Gartia nu va s-hiba lundzitu dupa 30 di cirisar, data expirarilei a lui, asi cum cafta guvernul elen. Dijsselbloem lugursi ca referendumul convocat di executivlu di Atena pi mardzina a pripunirlor a creditorlor ali Gartie – UE, BCE, FMI — ambudyiusescu, practic, negocierli. Uidisitu cu seflu a Eurogrupului, creditorlii ali Atena fura flexibili, ama guvernul elen nu apruche tutu pripunirli a aistor, iara tora minduescu s-da borgi catra populu gartescu. Declaratiili al Jeroen Dijsselbloem fura fapti la andamusea di sambata a Eurogruplui, lugursita atea dit soni sansa tra s-nu intra Gartia tu niaxizeari di plata. Atena lipseasti s-palteasca a FMI, pana tu 30 di cirisar, 1,6 miliardi di euro.
Tașcu Lala, 27.06.2015, 19:49
România feati paşi importanţa tru nascanti domenii şi ari una situaţie macroeconomică vartoasa, ama nu baga duri tru lucruat di multu chiro polititle agreate cu executivlu european, maxus tru domeniul fiscal — spuni, tru un comunicat, Comisia Europeana, tu bitisita a misiunil’ei di 10 dzali Bucuresti. Tru comunicat nica sa spuni că Bucurestiul lipseasti tra s-tana tru idyea scara realizărli amintati tru actualul program cu Bruxellesul, cate aeasti andreg thimel’ilu tra dutearea ma largu a unei creaştiri economica vartoas şi echilibrata. Adutem aminti ca reprezentantal’ii ali Comisie nu putura s-agiunga la un acord cu autorităţli di Bucureşti. Protlu scupo a discutiilor lu reprezenta naulu Cod Fiscal, cari ari ca printipală misură n’icsurarea a TVA di la 24 la 19 la sută. Ministurlu roman di Finante, Eugen Teodorovici, apruche ca relaxarea fiscala pruvidzuta di naulu cod va s-ditermina, asi cum au frixi creditorl’ii internationali, una creaştiri temporară a dificitlui bugetar, ama spuni ca aesta va s-hiba tanuta sum nivelu di 3% dit PIB.
România ndrupasti implementarea pan di mardzina a Acordurlor di Asociere ali UE cu Ripublica Moldova, Georgia şi Ucraina şi dutearea ma largu tru ritmo niacumtinat a proceselor di reformă, ahtari turlie câ eale ş-agiunga scupolu di asociere politică şi integrari economică, cu impactu esenţial tru democratizarea şi modernizarea ali societati tru aesti state, spuni Ministerul Afacerilor Externe. MAE di Bucuresti hiritisi, sambata, umplearea un an di dzali di la simnarea di cătra ateale trei state a Acordurlor di Asociere şi di Libir Schimbu cu Uniunea Europeană. Aesti acorduri reprezintă expresia a angajamentului niacumtinat ali UE andicra di vitinătatea a l’ei estică si au scupolu să ducă la modernizari, apufusiti,anvartusearea a statlui di dreptu şi creaştirea economică, lugurseasti Ministerlu roman di externe. România fu primlu stat european cari li ratificaa Acordurle di Asociere cu ateali trei state partenere, la 3 di alunar 2014.
Operatorl’ii turistit britanit evacuara, sâmbătă, n’il’i di turişti dit Tunisia, dupu una dzuua di anda un bărbat armatusitu vatama 39 di persoane ti eara pi plaja a unui complexu hotelier. Ataca fu revendicata di gruparea islamistă Statul Islamic, iara majoritatea a victimelor suntu cetateni britanit. Anamisa di victime suntu şi turişti dit Belgia şi Germania. Cama di 60 di oameni ş-chirura bana tru dalga di atacuri teroriste fapti, viniri, tru Franţa, Tunisia şi Kuweit. Prezidentul român, Klaus Iohannis, s-fati pismani ahandos andicra di victime si diclara ca România easti solidară cu statele a lumil’ei tru alumta contra a terorismului. Aesti atentate na spun că terorismul reprezintă una fuvirseari reală dinintea a curi lipseasti s-armanem serta şi adunat stog — nica spusi şeflu a statlui, cari asiguripsi că România ma largu va s-minteasca tru combaterea a aistui fenomen. Si ministrul di Externe di Bucureşti, Bogdan Aurescu, cutugursi sertu atentatele, afirmândalui că aesti spun una turlie tragica ti necesitatea tra s-creasca eforturli globali di alumta contra a teroaril’ei.
