Prima pagină » Actualitate » Habari dit bana romaneasca si internationala

Habari dit bana romaneasca si internationala

BUCURESTI — Embistimen’il’i di iutido, nica si ditu Romania, vasilie majoritar ortodoxa, intrara tru Stămâna Lun’inată, tru cari tuţ s-harsescu şi ma largu yiurtusescu thama ti Nyearea a Domnului. Sărbătoarea ti Nyearea a Domnului, nai cama marea tru creştinismu, easti goala a curi al’i si ahardzescu trei dzale. Aza, tru a doua dzuua ti di Paşti, tru baserit s-tani idyea lituryiseari cari s-tanu aprindu Nyearea a Hristolui şi Sâmta Liturghie. Stran’ili a preftaloru suntu pi hroma albă şi idyealui lucarli ufilisiti tru basearică. Prefţal’i poartă tru mână, atumtea cându ghinecuvânteadză tru chirolu a slujbelor, idyea teara apreasă cu cari ampărţara Lun’ină tru noaptea ti di Paşti. Tru aestă stămână tuti sedu sum semnul a Lun’inal’ei, semnul ti Anyearea a hristolui. Ghinuearea di arada fu alaxita nica dit prota dzuua ti di Pasti cu una ghinueari mărturisiri: “Hristolu Anye! Cadeailthea Anye!”, cari spuni public pistea tra Anyeari.

Corina Cristea, 17.04.2017, 17:42

(Corina Cristea)

MADRID — Prezidentul Klaus Iohannis fati, di aza până sâmbătă, una vizită privată tru Spania, dimanda Administraţia Prezidinţiala di Bucuresti. Ti Paşti, prezidentul Klaus Iohannis eara Sibiu (centru), iu lo parte, deadun cu nicukira a lui, la liturghiserli tanuti la Baserica Romano-Catolică ”Sâmta Treime” tru noaptea ti Anyeari şi dumanică. Tru mesajlu ti di Paşti pitricut, Klaus Iohannis spusi ca “ateali nai cama caldi” mindueri a lui s-ndreaptă cătra tuţ românii, ca suntu el’I tru vasilie ica pisti sinuri, a deapoa spiritlu a aistei samte sărbători lipseasti s-na da pistipsearea tra s-mutrimu cu nadie catra yinitor.

(Corina Cristea)

ANKARA – Prezidentul ali Turchie, Recep Tayyip Erdogan, aminta la limită referendumlu ti alu ndreapsi mutrindalui crişterea semnificativă a puterlor tra preşedinţie. Chiro tru cari printipalu partid dit opozitie baga pi dauă legitimitatea a referendumlui şi spusi că votlu fu marcat di ilegalităţ, liderlu di Ankara pitricu a susţinătorlor a lui că va li promulga alaxerli constituţionale cari poati sa-l’i da izini s-armână tru funcţie tra nica 12 di an’i. Planurle a lui după victorie acata tru isapi concentrarea a putearil’ei tru mân’ile a preşedintelui, cari va s-poata tra ş-tana ma largu afilierea politică, abolirea a funcţiei di premier, alidzearea analţalor magistraţ şi dizolvarea a Parlamentului. Reacţiile a liderlor europeni la rezultatlu a referendumlui dit Turchia suntu reţinute. Uidisitu cu agentiili di presa, Uniunea Europeană şi Consiliul Europei scoasira tru videala că rezultatlu fu stres, iara aestu lucru, deadun cu implicaţiile a alxerlor constituţionale cari va s-hiba fapti, nsiamneadză că Ankara lipseasti s-cafta consensu internaţional tra bagarea tru practico a lor. Dauli organizaţii declarara că Turchia lipseasti s-tin’iseasca standardili europene tru domeniile ali legislaţie şi tra ndrepturli a omlui. Preşedintele Erdogan declara, ama, că nu va s-faca aestu lucru şi că mutreaşte s-baga tru practico pideapsa cu moartea – minari cari pot s-curma colaborarea cu statele membre ale UE.

(Corina Cristea)

Bucuresti — Un exercitiu di avertizare si alarmare va s-tana, tru tuta Romania, di marta pana viniri inclusiv. Tru aestă perioadă sirenele va s-hiba testate alternativ anamisa di sahatli 10 şi 15. Oamin’il’i va s-avda semnalu di alarmare, compus dit tinti ihadz, cafi un avândalui un kiro di 16 di secunde. Secretarlu di stat tru Ministerlu di Interne, Raed Arafat, cundil’e ca easte nai marli exerciţiu di testare organizat tru an’il’I dit soni şi murtreasti s-verifica desi alarma easte duchita di tut banatorl’i dit ariile di anvaleari. Bucureşti ari 400 di sirene, iara tru tută Romania suntu amplasate 7000. Aesti suntu montate maxus tru zonele cu activităţ cari spun piricl’iuri tehnologhiti ica radiologhiti.

(Leyla Cheamil)

Armanipsearea: Tascu Lala