Habari dit bana romaneasca si internationala (30.01.2017)

Bucureşti — Prezidentul ali Romanie, Klaus Iohannis, cafta, aza, a Guvernului di stanga s-traga mana di la controversatele proiecte di ordonanta di urgenta mutrindalui graţierea şi alaxearea a Codurlor penale. Apelu a seflui a statlui s-fati tru idyea dzuua tru cari la sediul a Ministerlui ali Justiţie s-tanu un debat public mutrindalui ateali daua proiecte. Dupa dezbatere, ministrul ali Justitie, Florin Iordache, declara că va s-hiba eliminate dit proiectele di ordonanta di urgenta ateale pruvideri pi cari li numasi nilimbidz si tru niconcordantă. Dumanica, aproapea 100 di n’il’I di persoane protestara tru ma multa casabadz dit ţară şi dit xinatati andicra di naetea a Executivlui tra s-promoveadza aeste ordonante. Protesti s-featira şi dumanica tricuta. Principalele institutii judiciare dit vasilie, partidele di opoziţie, societatea civilă şi organizaţii a magistraţlor consideră că alaxerli suntu fapti tra s-ascapa di pideapsa personaje influente dit clasa politică ica dit administraţie. Ministerul ali Justitiei lugurseasti ca graţierea şi nascanti alaxeri ali legislaţiei penale suntu caftati di calbalakea mari dit hapsan’i, reclamată di CEDO, şi di nascanti apofasi a Curtil’ei Constituţionale. Adutem aminti că România easti anamisa di protili vasilii dit Europa cu nai cama multe condamnări la CEDO, majoritatea mutrindalui condiţiile dit hapsan’i.

Tașcu Lala, 30.01.2017, 16:24

Bucureşti — Prezidentul ali Romanie, Klaus Iohannis, cafta, aza, a Guvernului di stanga s-traga mana di la controversatele proiecte di ordonanta di urgenta mutrindalui graţierea şi alaxearea a Codurlor penale. Apelu a seflui a statlui s-fati tru idyea dzuua tru cari la sediul a Ministerlui ali Justiţie s-tanu un debat public mutrindalui ateali daua proiecte. Dupa dezbatere, ministrul ali Justitie, Florin Iordache, declara că va s-hiba eliminate dit proiectele di ordonanta di urgenta ateale pruvideri pi cari li numasi nilimbidz si tru niconcordantă. Dumanica, aproapea 100 di n’il’I di persoane protestara tru ma multa casabadz dit ţară şi dit xinatati andicra di naetea a Executivlui tra s-promoveadza aeste ordonante. Protesti s-featira şi dumanica tricuta. Principalele institutii judiciare dit vasilie, partidele di opoziţie, societatea civilă şi organizaţii a magistraţlor consideră că alaxerli suntu fapti tra s-ascapa di pideapsa personaje influente dit clasa politică ica dit administraţie. Ministerul ali Justitiei lugurseasti ca graţierea şi nascanti alaxeri ali legislaţiei penale suntu caftati di calbalakea mari dit hapsan’i, reclamată di CEDO, şi di nascanti apofasi a Curtil’ei Constituţionale. Adutem aminti că România easti anamisa di protili vasilii dit Europa cu nai cama multe condamnări la CEDO, majoritatea mutrindalui condiţiile dit hapsan’i.

Bucureşti — Bucureşti s-andamuseasti mâne, Consiliul Suprem di Apărare a Vasiliil’ei. Sedinta fu convocata, viniri, di seflu a statlui Klaus Iohannis tra s-hiba avizat proiectul di buget ti 2017 a instituţiilor dit domeniul ali securitati naţionala. Iohannis avea fapta timbihi că una scădeare a bugetilor di estan tru domeniu va s-hiba un atentat la siguranţa a românilor.. Premierul, Sorin Grindeanu, dimanda că, tru cadrul ali şedinţa, va s-ndrupasaca punctili di videala tyu ligatura cu proiectul di buget ti anul 2017. Andicra di proiectul prezentat stămâna ti tricu, documentul avu nascanti alaxeri: criscu alocarea bugetară tra sănătate, educaţie, transporturi, agricultura şi IMM-uri. Ministerul ali Apărari va s-aiba 2% dit PIB. Ma puţani paradz andicra di anlu ti tricu va s-aiba Ministerili a Lcurlui, Dezvoltarea Regionala şi Finanţili, Administraţia prezidenţială şi SRI. După adoptarea di catra guvernu, proiectul di buget pi 2017 va s-intra tru debat la Parlamentu. Opoziţia dimanda că ndreadzi ma multi amendamenti.

PARIS – Socialiştii francezi lu desemnara pi Benoit Hamon, tru ilikia di 49 di ani, fostu ministru ali Educaţiei, s-candideadza la alidzwerli prezidentiale di anlu aestu. Tru turul decisiv, Hamon aminta aproximativ 58% dit sufragiile exprimati, andicra di ateali 42% intruniti di fostul premier Manuel Valls. Uidisitu cu corespondentul a postului public la Paris, Benoit Hamon ari vrearea ca socialiştil’i să-şi aduna forţele cu alanti componente a stângal’ei si cu ecologiştil’i, ama aestă uniune va s-hiba zori ti adrari. Favoritl’ii a scrutinului dit primveara arman Marine Le Pen, lidera a formaţiunil’ei di extremă dreaptă Frontul Naţional, François Fillon, candidatlu di dreapta, şi Emmanuel Macron, ministru ali Economiei dit 2014 până anlu ti tricu.