Habari dit bana romaneasca si internationala
BUCURESTI — Prezidentul ali Ghirmanie, Joachim Gauck fati, di luni, una vizită di stat tru România. El va sa zburasca cu omologlu a lui, Klaus Iohannis, tra cabilea mutrindalui colaborarea economică anamisa di ateali daua vasilii. Marţa, Gauck va s-duca vizita Sibiul (centru), thimil’iusitu de colonisti saxoni tru secolul al-lea XIV-lea si casabalu iu s-aminta Iohannis, iu aestu, el insusi etnic ghirman, fu primar chiro di 14 di an’i. La alidzerli locale dit 5 di cirisar, Forumlu Democratic a Ghirman’ilor dit Romania aminta, diznau, primaria a Sibiului, aca ponderea a aistei comunitati easti di masi un protentu dit populatia a casabalui.
Aura Piha, 18.06.2016, 18:27
BUCURESTI — Prezidentul ali Ghirmanie, Joachim Gauck fati, di luni, una vizită di stat tru România. El va sa zburasca cu omologlu a lui, Klaus Iohannis, tra cabilea mutrindalui colaborarea economică anamisa di ateali daua vasilii. Marţa, Gauck va s-duca vizita Sibiul (centru), thimil’iusitu de colonisti saxoni tru secolul al-lea XIV-lea si casabalu iu s-aminta Iohannis, iu aestu, el insusi etnic ghirman, fu primar chiro di 14 di an’i. La alidzerli locale dit 5 di cirisar, Forumlu Democratic a Ghirman’ilor dit Romania aminta, diznau, primaria a Sibiului, aca ponderea a aistei comunitati easti di masi un protentu dit populatia a casabalui.
BRUXELLES – Ministrul delegat tra ligaturli cu român’il’i di iutida tru Guvernul di Bucuresti, Dan Stoenescu, avu una andamusi cu membril’i a comunitatil’ei româneşti di Bruxelles. Moeabetli avura tru amprotusa teme di sinfer tra comunitatea românească dit Belgia, cata cum praxea tru limbadi dada, tanearea tru bana şi promovarea a yisterlor culturale, anvartuisearea a mediului asociativ românescu şi darea sila a dialoglui intercultural. Stoenescu napoi spusi sinferlu a statlui român tra dutearea ma largu şi dezvoltarea a programelor educative ndreapti tra tinirl’i români stabiliţ nafoara a sinurlor şi tra organizarea, ma largu a cursurilor di limbă, cultură şi civilizaţie românească la nivelu a sutatilor şi a parohiilor româneşti di pi teritoriul belgian. El al’i candasi român’il’i ti eara vinit la andamusi să s-minteasca susta tru bana a societatil’ei belgiene şi s-duca ma largu s-construiască, deadun cu autorităţli di Bruxelles, un parteneriat ti ari la thimel’iu yisteri europene şi promovarea multiculturalismului. Aproapea 60 di n’il’i di cetateni romani baneadza tru Belgia.
KIEV – Prota ediţie a Festivalui folcloric a român’ilor dit Ucraina s-discl’idi, dumanica, Ismail (pi Duna, ninga sinurlu comun). Va s-gioaca parei folcloriti reprezentativi dit tuti reghiun’ili dit Ucraina cu populatie romaneasca semnificativa, cata cum şi interpreţ di muzică populară dit Ripublica Moldova vitina (ex-sovietica, majoritar romanofona). Aproapea giumitati di miliuni di etnit romani baneadza tru Ucraina, majoritatea concentrat pi teritoriile romanesti dit apirita arachiti di fosta URSS tru 1940, dupu un ultimatum, si priloati di Ucraina independenta tru 1991, ca stat succesor.
BUCURESTI – Strateghia Naţională Antiarusfeti tra yinitorli patru ani easti tru moeabeti publică pi site-ul a ministerlui roman ali Justiţie. Uidisitu cu initatorli, protlu scupo ali strateghiei easti promovarea ali integritatii, a deapoa la thimelilu a aistei sed transparenţa decizională şi guvernarea disclisa. Până tru 2020, accentul va sa s-baga şi pi meatrili preventive tru sectoarili expuse la arusfeti. Lansarea a naualei strateghii yini pi fondul a unei campanii antiarusfeti cari, masi tru anlu dit soni, dusi la anchetarea şi deapoa pitritearea tru giudico a unui prim-ministru tru exerciţiu, deapoa demisionar, social-democratlu Victor Ponta, cata cum şi riţanearea a unui giudicător a Curtilei Constituţionale, Toni Greblă, şi a primarlui independentu a Bucureştiului, Sorin Oprescu. Tutunaoara, DNA cafta tra sa-li si da izini trareţanearea şi nclidearea preventivă a unui ministru ti easti tru ipotisi, Darius Vâlcov di la Finanţe, ţanu patru dit ateli şasi primari di sector dit Capitală, pitricu tru giudico 20 actuali ica foşti membri a Parlamentului, 14 di primari di munitipii, nauă prezidenta di consilii judeţene şi un prefectu. (Bogdan Matei)
Apridutearea: Aurica Piha