Habari dit bana romaneasca si internationala (22.10.2016)
Bucureşti – România va continuă să negociadză cu Canada tru ţi mutreaşte mutarea vizilor trâ români, indiferentu di mira a acordului di liber alâximintu dintră Uniunea Europeană şi aestă ţară. Preşedintile Klaus Iohannis are declarată, la finalul a Consiliului European di la Bruxelles, că discuţiile pi aestă temă va-şi urmeadză cursul şi că nu exiistă un orizontu de timp trâ finalizarea a lor. Negocierile pi tema CETA, aşa cum easte pi şcurtu denumit acordul di liber alâximintu, fură loate diz nou ază, la Bruxelles, după ţi, ninte, fură suspendate din cauza a opoziţilei a li reghiune belghiană Valonia, care respindze anumite pruvideri a tratatului. România îşi bagă mări speranţe tru acordul di liber alâximintu cu Canada, di aform’ia că di faţirea a luştui depinde liberalizarea vizilor tră român’i. Ma exactu, guvernul di la Bucureşti avea negociată cu aţel di la Ottawa mutarea a vizilor di anulu v’initor. Pi di altă parte, Bucureştiul urma să renunţă la obiecţiile faţă di acordul CETA. Pi nânga aestâ, preşedintile Klaus Iohannis avea anuntată, aieri, că si agiumse la ună achicâsire care pruvidea eliminarea graduală a vizelor. Di aform’ia a opoziţilei a li Valonie, acordul di liber alâximintu întră UE şi Canada easte, tora, în suspensie, tut aşi easte şi situaţia vizilor canadiane trâ români.
Roxana Vasile, 22.10.2016, 20:33
Bucureşti – România va continuă să negociadză cu Canada tru ţi mutreaşte mutarea vizilor trâ români, indiferentu di mira a acordului di liber alâximintu dintră Uniunea Europeană şi aestă ţară. Preşedintile Klaus Iohannis are declarată, la finalul a Consiliului European di la Bruxelles, că discuţiile pi aestă temă va-şi urmeadză cursul şi că nu exiistă un orizontu de timp trâ finalizarea a lor. Negocierile pi tema CETA, aşa cum easte pi şcurtu denumit acordul di liber alâximintu, fură loate diz nou ază, la Bruxelles, după ţi, ninte, fură suspendate din cauza a opoziţilei a li reghiune belghiană Valonia, care respindze anumite pruvideri a tratatului. România îşi bagă mări speranţe tru acordul di liber alâximintu cu Canada, di aform’ia că di faţirea a luştui depinde liberalizarea vizilor tră român’i. Ma exactu, guvernul di la Bucureşti avea negociată cu aţel di la Ottawa mutarea a vizilor di anulu v’initor. Pi di altă parte, Bucureştiul urma să renunţă la obiecţiile faţă di acordul CETA. Pi nânga aestâ, preşedintile Klaus Iohannis avea anuntată, aieri, că si agiumse la ună achicâsire care pruvidea eliminarea graduală a vizelor. Di aform’ia a opoziţilei a li Valonie, acordul di liber alâximintu întră UE şi Canada easte, tora, în suspensie, tut aşi easte şi situaţia vizilor canadiane trâ români.
(Roxana Vasile)
Bucureşti – Marea Neagră easte ună reghiune gheostrateghică iu si suprapun furvirsiri trâ NATO şi parteneril’i a lui şi din estu, şi din sud, inclusiv migraţia, mişcările teroriste şi traficulu ilegal – declarăă gheneralul Nicolae Ciucă, şefulu a statului Major Gheneral a li Armată Română. El reprezentă România la Conferinţa Partenerilor Militari Strateghiţ, organizată, la Bucureşti, di Comandamentul Aliat trâ Transformare a NATO. Fură prezenţâ reprezentanţâ di-tru 70 di ţări membre şi partenere a Alianţâlei. Columbia şi Nigeria au participată, trâ prota oară, la consultări tru aţist format. Conferinţa Partenerilor Militari Strateghiţ si întruneaşte anual şi easte principalul forum a NATO care dezbate transformările şi provocările v’initoare trâ Alianţă şi parteneril’i a lui. Principala temă a discuţiilor di anulu aestua are vizată perspectiva di extindire a parteneriatilor cu Alianţa Nordu-Atlantică.
(Roxana Vasile)
BUCURESTI — Circa 1.500 di persoane au participată, ază, in chentrul a Bucurestiului, la un marsu trâ Unirea a Romaniilei cu Republica Moldova. Numirosi participantâ viniră di-tru statulu viţin, ex-sovietic, majoritar romanofon. El’i consideră că, tru actualul contextu geopolitic, unirea ţilor dauăle state easte singura soluţie ca etniţâl’i români, majoritari, din Republica Moldova să nu cadă victime a unei agresiune rusească, ca aţea contra a Ucrainâlei. Deja traditionale la Bucuresti, marşurile trâ Basarabia fură inaugurate tru 2012, când si-au comemorată 200 di ani de la prima anexare a liştei provincie di cătră Rusia, atumţea, ţaristă. Pi ună parte a teritoriului a li Basarabie istorică, intrata in componenta Romaniilei dupa Primul Polim Mondial si reanexata di URSS tru 1940, fu creata actuala Republica Moldova.
(Florentin)