Habari dit bana romaneasca si internationala – 21.08.2016
ANKARA — Ministerlu tra Lucri xeani di Bucuresti condamnă sertu ataca terorista cari s-feati asarnoaptea tru 20 di agustu, la Gaziantep, tru Turchie, iu chirura dzat di oamn’i si alta fura pliguiţ. Ahtari acti ndriptate contra a oamin’ilor fara cabati suntu incalificabili, lugurseasti MAE roman, cari pitreati purgurii la fumel’ili a victimilor a alustui acti di una priscavil’e extremă şi u spuni tuta solidaritatea cu populu nturtescu. Bucurestiul da, tutunaoara, asiguripseri ca România armâne angajată deadun cu Turchia tru alumta contra a terorismului. Ataca scandil’e cu topa fu fapta di un tiniru cu ilikia anamisa di 12 şi 14 ani, dimanda prezidentul ali Turchie, Recep Tayyip Erdogan. Liderlu turcu nica cundil’e că aşi-numasita parei Statlu Islamic fu responsabilă tra ataca fapta cari avu tru scupo una zaiafeti di numtă kurdă. Tra casabalu Ganziatep, ti easti aproapea di sinurlu sirian sa stie ca apanghiseasti parei teroriste ali ISIS, cundil’eadza agentiile di presa.
Tașcu Lala, 21.08.2016, 18:09
BUCURESTI – 24 di insi ti avea naeti s-intra paranom, pri padi, tru România dit Sarbie (sud-vest) fura acatat, asarnoaptea, di poliţiştii romani di sinur. Udisitu cu protili verificări, persoanele ncl’isi, 13 adulţa şi 11 di cilimean’i, suntu imigranţa di orighine turcă. Poliţia di Sinur aduti aminti că autorităţile române li criscura meatrili di securitate la sinurlu cu Serbia, după ti, tru aestă sătămână, parei n’it di imigranţa vrura tra s-treaca di daua ori oaranom sinurlu. Di alta parte, migraţia paranom la sinurli ali Românie nreghistrara una scădeari semnificativă, cu piasti 40%, tru protl’i şapte mesi a alustui an andicra di idyiul chiro dit 2015. Aproapea 600 di cetăţeni xen’i avura tru plan tra s-treacă paranom sinurli a vasiliil’ei dit ahurhita a anlui, andicra di una n’il’e s-cama tru anlu ti tricu. Una sută dit arada a aistor fura turnaţ a autorităţlor di sinur a statilor vitini, pi thimel’ilu a protocoalelor şi a acordurlor di readmisie. Dit numirlu total a persoanelor mintiti tru migraţia ilegală, nai multi era organizate tru parei, ti avea cu nasi cama di 30 di călăuzi, cetăţeni români şi xen’i, cari fura, tru arada a lor, nclisi di poliţiştil’i di sinur. Fura aflati cilastasindalui paranom, em tru intrata tru vasilie, em tru işeari, persoane ti suntu dit vasilii dipartoasi, cata cum Pakistan, Afganistan, Irak ica Sudan, ama şi ali Ripublica Moldova vitina, ruşi, turta ica arbinesi.
BUCURESTI – Analta Curte di Casaţie şi Justiţie di Bucuresti fati moeabeti, luni, ti prilundzirea a mandatlui di arestare preventivă tra fostul viceguvernator a Bancal’eii Nationala ali Romaniei, Bogdan Olteanu. Tru bitisita a meslui alunar, aestu fu stipsitu di procurorl’ii DNA tra trafic di influenta, dupa ti, tru 2008, tru harea di prezidentu a Cameral’ei a Deputaţlor dit partea a PNL, cafta si lo di la un embur paradz una miliuni di euro şi agiutor electoral a deapoa ti aesta taxi tra s-numaseasca un insu tru harea di guvernator a Deltal’e ali Dună. Olteanu easti prota oficialitate a BNR ncl’isa varaoara di procurori, a deapoa ancheta ari tru scupo lucarlu a lui ti alu feati ninti tra s-agiunga viceguvernator, tru 2009.
SARAJEVO — Nai cama aştiptat thriller românescu a anlui, Cân’il’i, tru regia al Bogdan Mirică, aminta doauă premii la Festivalu di Sarajevo, un ditru nai cama importanti evenimente di aesta turlie dit Europa. Sâmbătă dicseara, la gala di ncl’ideari, Gheorghe Visu alina pi scenă tra trofeulu Heart of Sarajevo, ti s-da tra nai cama bunlu actor. Publicatia franceză Télérama alu compară sexagenarlu Visu, a curi filmografie acata tru isapi cama di 40 di roluri, cu starurli a weastern-ului american di var kiro. Pelicula romaneasca nica fu premiata cu Mentiunea Specială a Juriului. Dit 23 di yismaciuni, Cân’il’i intră pi ecranili dit România, a deapoa tru mesl’i yinitori va s-hiba parastisitu tru festivaluri dit Canada, Danemarca, Israel, Italia, Portugalia, Suedia si Spania. (Bogdan Matei)
BUCURESTI – Premierlu Dacian Cioloş va s-faca, gioi, una vizită oficială tru Republica Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona). Vizita s-fati tru contextul tru care, tru ahurhita a meslui, Guvernul roman apufusi tra s-da, tru 24 di agustu, prota parti tru valoare di 60 di miliun’i di euro dit asistenţa financiară rambursabilă di 150 di miliun’i di euro tra Ripublica Moldova. Ateali doauă părţa s-achicasira cu un singir di borgi di partea ali Ripublica Moldova tra darea a protal’ei parti, cum easti apufusearea a cartil’ei di imnaticu tra s-agiunga la un acordu cu FMI, ndridzearea a unal’ei pacheta legislativa tra fatearea ma cu hairi mediul di emburlachi, lansarea a unei analiza sistemica a vulnerabilităţlor dit sistemlu bancar şi apufusearea unal’ei calindari legislativ di corectare a aistor, cundil’e purtatorul di zboe a guvernului, Liviu Iolu. Tutunaoara, s-cafta nica tra s-hiba adratu un plan di prezentare şi actualizari ti strateghia di reformare a sectorlui dit justiţie şi ali Strateghie naţionala anticorupţie dit Ripublica Moldova.
Armanipsearea: Tascu Lala