Habari dit bana romaneasca si internationala (18.10.2016)
Bucureşti — Premierulu roman, Dacian Cioloş, are declarată, ază, la Bucureşti, că urfan’ea easte rezultatulu a corupţilei şi a modului în care sunt alocate resursile publiţe. Cioloş consiideră, pi di alta parte, că trâ eradicarea urfâneaţâlei easte nivol’ie şi di modificarea comportamentului a cetăţean’ilor. Şefulu a guvernului are participată la ună dezbatire pi tema programului pri-tru care Guvernul va să reducă ftuhia. Aestua conţâne 47 di misuri destinate a tutulor categoriilor di vârstă, di la copil’i preşcolari la persoane vârstniţe. Piste 37% di români sunt supuşi a riscului di ftuhie şi excluziune soţială, România situându-se pi loculu al doilea tru UE di aest punctu de videare, spun datile Eurostat. In România, unlu di trei cilimean’i si confruuntă cu urfâneaţa.
Leyla Cheamil, 18.10.2016, 22:24
(Aura Spiridon)
Bucureşti — Deputaţâl’i romani adoptară ază moţiunea simplă “Şi minciuna poate să ucidă, să vatămă”, depusă di PSD contra ministrului a Justiţilei in cabinetulu tehnocrat, Raluca Prună. Deputaţâl’i PNL şi a minorităţâlor naţionale nu îşi exprimară votulu. Tru documentu, soţial-democraţâl’i câfta demisia ministrului a Justiţilei trâ unâ serie di afirmaţii făcute di Raluca Prună în plenulu CSM din data di 6 sâmedru, când susţânu “că are minţită, spusă minciună la CEDO” dispre situaţia fondurilor alocate trâ penitenciare. Înaintea a votului, Raluca Prună si apără, spunanda că mandatulu a l’ei nu are ună miza politica partizana. Ea îsi asumăă declaratiile, explicanda ca niţiun om nu poate să-l’i l’ia libertatea dia semnalare problemile a justitiei, intră care una grava easte subfinantarea. Votulu di ază nu duţe la demisia ministrului.
(Aura Spiridon)
XXX — Comisarulu european trâ Securitate, Julian King, avertiză, intr-un interviu publicat, ază, di cotidianulu ghirman Die Welt, asupra a riscului a unui afluxu di jihadisti a gruparilei Stat Islamic in Europa, ma ca fiefulu a liştei di la Mosul cedeadza dinintea a ofensivâlei irakiană. Ună forţă formată di 30 di m’il’e di lumtători – militari irakiani, membri a miliţiilor tribale sunnite şi peşmerga – avansară, aieri, cătră Mosul, în prima dzuă a bătăliilei trâ capturarea a luştui câsâbă care reprezintă ultimulu bastion major a Stat Islamic în Irak. Exiista temeri, frixe, ca aţeasta batalie dura si di lunga durata poate să genereadză un dezastru uminitar trâ aţel’i 1,5 milioane di locuitori. Operaţiunea militară, care easte ndrupâtă şi di Statile Unite şi coaliţia coordonată di aţestea, easte ţea mai importanta a li armată irakiană di cându aesta fu reînhiinţată, după căderea dictatorului Saddam Hussein.
(Leyla Cheamil)
